Totuși fondatorul grupului Gecad apreciază tehnologia blockchain, cea care stă în spatele criptomonedelor, afirmând însă că „aceasta se află încă în căutarea unei probleme pe care să o rezolve”.
Georgescu și-a exprimat părerea tranșantă despre criptomonede în cadrul IQ Digital Summit Iași - organizat de Upgrade 100 si BCR, prin platforma de banking George - în dialog cu omul de media si antreprenorul tech Dragoș Stanca, pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri”.
Declarațiile vin într-un moment în care criptomonedele – există circa 18.000 de proiecte de acest fel - nu traversează cel mai bun moment de piață.
În aceeași situație se află și acțiunile companiilor tehnologice listate pe Wall Street – e vorba mai ales de Meta (Facebook), Alphabet (Google) și Netflix. În ultimele 12 luni, valoarea de piață a unui Bitcoin a scăzut cu aproape 45% în ultimele luni, în vreme ce un Ether (moneda Ethereum) e cu peste 50% mai ieftină. Capitalizarea Bitcoin – de departe, cea mai mare dintre toate – era la sfârșit de iunie de peste 364 miliarde de dolari, cam cu 35% peste PIB-ul României din 2021.
Capitalizarea totală a pieței globale de crypto a atins un vârf de aproximativ 3 trilioane de dolari, în noiembrie 2021. Astăzi, piața se situează în jurul a 866 de miliarde de dolari, cu aproximativ 2 trilioane de dolari care au iesit din sistem.
De ce se duce la vale piața crypto?
Piața monedelor digitale s-a prăbușit din cauză că un număr tot mai mare de investitori fug de activele riscante, pe fondul exploziei inflației și al unor perspective economice sumbre.
La jumătatea lui iunie, un colos al creditării în criptomonede, Celsius a înghețat conturile clienților, invocând „condiții de piață extreme”. Celsius are active de 12 miliarde de dolari și a dat credite în valoare totală de 8 miliarde de dolari.
De asemenea, în mai, monedele Terra s-au prăbușit ajungând să nu mai valoreze aproape nimic. Cât despre ICO-uri (Initial Coin Offering), adică emisiuni de criptomonede noi, după modelul IPOs (emsiuni de acțiuni pe piața de capital), Goergescu crede că sunt un „super scam”.
În ultimii ani, odată cu creșterea numărului de criptomonede aflate în circculație – aproape oricine poate face o astfel de emisiune, dacă poate să scrie o poveste frumoasă despre creșterile ipotetice -, fraudele de acest fel sunt de ordinul miliardelor de dolari.
Boală venerică sau otravă pentru șobolani?
Nu e prima dată când criptomonedele sunt contestate. Pe plan global, doi dintre cei mai vehemenți critici ai acestora sunt investitorii Warren Buffett și Charile Munger, cunoscuți pentru promovarea unui stil conservator de a face investiții.
Buffett a spus despre criptomonede că sunt un fel de „otravă pentru șobolani ridicată la pătrat”, în vreme ce Munger le-a comparat cu „o boală venerică”.
Radu Georgescu e de părere însă că tehnologia blockchain, cea pe care se bazează atât criptomonedele, cât și NFT-urile este valoroasă și va permite rezolvarea multor probleme.
„Cred că Bitcoin este un soi de index al unei potențiale industrii în jurul blockchain-ului și putem negocia dacă este scam sau nu”, a mai spus investitorul român.
Cât despre Ethereum, acesta este atât o criptomonedă (Ether), cât și un blockchain în sine. După cum o spune și denumirea, blockchain este o tehnologie care stochează informațiile grupate în „blocuri”.
Odată ajunse la capacitatea maximă de stocare, acestea sunt închise și legate de „blocul” închis anterior formând astfel un lanț de informații.
Blockchain-urile sunt folosite pentru tranzacții sigure, nereglementate de un terț (cum ar fi o bancă centrală) și al căror istoric poate fi verificat de oricine în orice moment. Criptomonedele și NFT-urile sunt cele mai vizibile aplicații ale tehnologiei blockchain.
Cele mai multe NFT-uri aparțin blockchainului Ethereum. Spre deosebire de criptomonede care sunt „fungibile”, adică nu au caracter de unicat, la fel ca monedele emise de băncile centrale, NFT-urile (Non-fungible tokens) sunt unice și nu pot fi înlocuite cu altceva.
Cea mai populară formă în care sunt materializate NFT-urile sunt cele asociate artei digitale (desene și muzică). Cel mai valoros NFT din lume, „The Merge” realizat de artistul digital Pak, s-a vândut cu 92 de milioane de dolari.
La ce ne-ar putea folosi „contractele deștepte”, cele care se verifică de unele singure?
„Zona de NFT-uri mi se pare o viitoare utilizare a blockchain-ului care să aibă sens”, a adăugat Georgescu. El însă nu se referă la NFT-urile sub formă de „colectibles”, adică lucrări de artă digitală, ci la partea de smart contract a unui NFT.
Aceste smart contracts verifică singure dacă termenii contractuali pe care îi conțin sunt îndepliniți când cumpărătoul și vânzătorul încheie o tranzacție, fără să mai fie necesară validarea unui terț.
Investitorul crede că ar fi utilă aplicarea principiilor din această tehnologie pentru a simplifica și transparentiza activitatea unor insitituții de stat, precum Oficiul de Cadastru.
O altă idee, des vehicuată în ultimii ani, a fost ca alegerile din statele democratice să aibă loc în blockchain, pentru a elimina astfel posibilitatea fraudelor.
O altă zonă care poate avea potențial mare sunt biletele de acces cu tehnologie blockchain, emise în format NFT. Un exemplu adus în discutie de cei doi în direcția aceasta – NFT Tickets - e platforma OVEIT, care a lansat în premieră acest concept si în România.
Georgescu a mai spus în cadrul aceluiași eveniment de la Iași că până acum a investit în 37 de companii. 6 dintre ele au fost vândute cu succes către companii mari (RAV către Microsoft) sau către fonduri de investiții (Avangate către Francisco Partners).
Cu 10 startup-uri a reușit să nu aibă pierderi prea mari, iar 21 au eșuat. In prezent, Georgescu este foarte activ ca presedinte al boardului platformei de investitii in tehnologie SeedBlink.
