Marele actor Mircea Diaconu, o legendă a teatrului și cinematografiei românești, s-a stins din viață la vârsta de 74 de ani, în această dimineață, lăsând o lume întreagă în doliu.
A murit Mircea Diaconu. Cum a ajuns să joace în western-urile românești cu ardeleni. Ce boală avea?
Artistul era bolnav de cancer, fiind internat la Institutul Fundeni, unde a pierdut această bătălie.
Cu vocea înecată în lacrimi, Norica Nicolai a confirmat șocanta informație: „Mi-e greu să mai spun ceva”, a declarat aceasta, vizibil devastată.
Trupul lui Mircea Diaconu va fi depus luni, la Teatrul Nottara. Cei care l-au iubit și apreciat își pot lua rămas bun de la el între orele 12:00 și 16:00.
În ziua de marți va avea loc înmormântarea, într-un cadru restrâns, la cimitirul din Săftica.
Controverse: Mircea Diaconu a susținut AUR
În 2020, actorul și fostul europarlamentar independent Mircea Diaconu a anunțat ca va face campanie pentru alegerile parlamentare Alianței pentru Unirea Romanilor (AUR).
Cele trei pelicule din seria „Ardelenilor” au rămas unice în peisajul cinematografiei noastre.
Seria ”Ardelenilor” l-a propulsat pe Mircea Diaconu în galeria actorilor iubiți de public
Aflați mai jos povestea creării lor, dar și motivele pentru care n-au mai continuat, deși existau deja schițe de scenarii pentru încă 2-3 filme, iar succesul la public fusese imens.
Filmele western sunt specifice SUA, de aici și numele lor ce face referire la Vestul Sălbatic din secolul al al XIX-lea.
Citește și: Mircea Diaconu și Diana Lupescu: 44 de ani de iubire pură, de invidiat. Doar moartea i-a despărțit
Dar asta nu a împiedicat și alte țări să facă asemenea producții, așa cum s-a întâmplat cu fosta Republică Democrată a Germaniei (RDG).
Est-germanii de la DEFA au început să producă filme cu indieni încă din 1966, ca replică la ecranizările de succes ale rivalilor din Repubica Federală a Germaniei (RFG), după romanele lui Karl May, începute patru ani mai devreme, cu francezul Pierre Brice în rolul lui Winnetou şi americanul Lex Barker în rolul lui Old Shatterhand.
Citește și: Dramele din viața lui Ovidiu Iuliu Moldovan. Ce a făcut actorul înainte să moară singur ?
În anii '70 RDG s-a îndreptat și către țara noastră, ca loc de filmare pentru una dintre pelicule, „Severino”, lansată în 1978, a cărei acțiune se petrece în pampasul argentinian.
În spiritul „colaborării tovărășești” între țările comuniste, filmările s-au făcut la Studiourile Buftea, iar mai mulți actori români au făcut parte din distribuția peliculei cu „indieni și cowboy”.
Citește și: Cine a fost artistul care l-a descoperit pe Mircea Diaconu. Moare de cancer în exil, e incinerat
Aceștia au fost Violeta Andrei - în rolul frumoasei indience Maruja, soţia lui Severino, interpretat de Gojko Mitić, Marcel Anghelescu, Emanoil Petruț, care s-au numărat printre interpreții de roluri principale - dar și Ion Dichiseanu, Colea Răutu Constantin Fugaşin, Zephi Alşec sau Iurie Darie.
„Severino” a fost regizat de Claus Dobberke, după romanul „Severino von den Inseln” („Severino din insule”) al scriitorului Eduard Klein.
Citește și: Dezvăluirile lui Mircea Diaconu: Motivul dureros pentru care a fost interzisă seria „Ardelenilor”
Ulterior, ideea de a face un western românesc urmărind aventurile a trei fraţi din Ardeal, emigraţi în America la sfârşitul secolului al XIX-lea, i-a aparţinut scriitorului și scenaristului Titus Popovici, el însuşi ardelean.
Nu întâmplător, cei trei eroi – Traian, Ion şi Romulus – se numesc Brad, copacul-simbol al rectitudinii morale, mândriei naționale şi rezistenței.
Titus Popovici a reușit să treacă cele trei filme de cenzură, el fiind membru al Comitetului Central al Partidului Comunist din România în perioada 1969-1989 și membru al Academiei Române.
Povestea arată aventurile prin are trec fraţii Traian (Ilarion Ciobanu) şi Romulus (Mircea Diaconu) din Poplaca, ce vin în America să îl caute pe fratele lor, Johnny (Ovidiu Iuliu Moldovan), ca să îl aducă înapoi acasă.
Toate cele trei povești au ca laitmotiv dorul de casă și sugestia inocenței pierdute pe tărâm străin, conform istoriafilmului.ro.
Ultimul actor principal din seria Ardelenilor s-a stins
Dan Piţa a regizat „Profetul, aurul şi ardelenii” (1978), „Pruncul, petrolul şi ardelenii” (1981) în timp ce Mircea Veroiu s-a ocupat de „Artista, dolarii şi ardelenii” (1980).
Cele trei filme au adunat nu mai puțin de 15 milioane de spectatori și au reprezentat un uriaș succes de casă.
„A fost o joacă, până la urmă, e singurul exemplu de acest tip din cinematografia română. Ne jucam cu toţii ca într-un basm, o poveste frumoasă: un western e, până la urmă, o poveste.
Povestea celor trei fraţi în Vestul sălbatic a avut un succes năprasnic şi la vremea aceea şi, absolut miraculos, face şi astăzi, ceea ce ne bucură enorm! Din păcate, dintre cei trei fraţi, numai eu mai sunt în viaţă...“, povestea, în trecut, actorul Mircea Diaconu, conform adevarul.ro.
Din păcate, acum, cei trei frați s-au reunit în Cer.
Tragedia marchează o pierdere incomensurabilă pentru cultura românească, amintindu-ne de fragilitatea vieții și de moștenirea artistică unică pe care Mircea Diaconu o lasă în urmă.
Mircea Diaconu, câteva repere
Mircea Diaconu, s-a născut pe 24 decembrie 1949 în localitatea Vlădeşti, judeţul Argeş.
A absolvit liceul la Câmpulung Muscel în 1967 şi IATC I.L. Caragiale din Bucureşti în 1971.
A debutat în 1970, la Teatrul Bulandra din Bucureşti cu „Harfa de iarbă” de Truman Capote. În 1972, a fost angajat de Liviu Ciulei, la Teatrul Bulandra, unde a rămas până în 1982, când a devenit actorul teatrului Nottara.
Debutul în cinematografie a avut loc în 1971, cu filmul „Nunta de piatră”, în regia lui Dan Piţa.
A continuat cu multe apariţii în... „Capcana”, „Explozia”, „Adio, dragă Nela!”, „Actorul și sălbaticii”, „Profetul, aurul și ardelenii”, „Artistă, dolarii și ardelenii”, „Pruncul, petrolul și ardelenii”, „O scrisoare pierdută”, „Asfalt tango”, „Buletin de București”, „O lumină la etajul zece”, „Căsătorie cu repetiție”, „Telefonul”, „Happy End”, „Ticăloșii”, „De ce trag clopotele, Mitică?”, „Bietul Ioanide”, „Filantropica" etc.
