Adrian Pintea s-a născut pe 9 octombrie 1954. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, în 1979. A debutat în teatru la 23 de ani.
Citește și: Drama Andei Călugăreanu: Părăsită de soț pentru o colegă de scenă. A plâns continuu înainte să moară
Ziarul Metropolis îi face un portret remarcabil: „Un actor cu o picătură de geniu, cum puțini au existat în teatrul românesc, un actor scriitor și un mare pedagog. A fost Treplev din „Pescăruşul” lui Cehov, Henric al IV-lea din piesa lui Pirandello, Hans din „Ondine” de Giraudoux, Hamlet, Don Juan sau Becket din piesa lui Anouilh. Profund, tenebros, nuanţat, şarmant, vioi şi melancolic, plin de umor....
Citește și: Singurătatea Valeriei Seciu după decesul lui Octavian Cotescu. Nu s-a recăsătorit. Fiul e călugăr
Trei episoade de iubire
În 1980, Adrian Pintea a trăit o poveste de dragoste cu actriță Irina Petrescu, mai în vârstă cu 13 ani. Silvia Mihaela, de profesie arhitect, l-a ajutat pe actor să depășească momentele mai grele din viața sa. Cei doi s-au căsătorit în anul 1984. Au divorțat după ce, în anul 1993, Laura Jianu, o studentă se îndrăgostește nebunește de el și, de dragul lui, face eforturi pentru a-i fi mereu mai aproape. Iubirea lor s-a încheiat după ce Laura a absolvit facultatea și a plecat în Anglia.
Adrian Pintea o întâlnește pe Lavinia Tatomir. El avea 43 de ani, ea 16. Lavinia era fiica medicului actorilor Teatrului National din Craiova. Pe 25 decembrie 2000, Lavinia Tatomir, proaspată studentă la Medicină, a devenit doamna Pintea.
După o viață zbuciumată, părea că și-a găsit liniștea.
Adrian Pintea a decedat înainte să împlinească 54 de ani, pe un pat la Spitalul „Fundeni”, vegheat de către soția sa Lavinia, la vârsta când ar fi putut da mult în teatru și film. Printre lacrimi, ultimele aplauze, pe ultimul drum, până la cimitirul „Bellu”, alături de actori, colegi de la facultate, studenți, fani, l-a condus și calul său neînşeuat. A plecat din această lume nerealizându-și ultimul vis, acela de a regiza filme, căci la trei ani de la absolvirea Facultății de Regie de Film a plecat din această lume.
Întrebări asupra morții
Medicii au constatat ca actorul avea ciroza, dar suferea si de hipertensiune pulmonara si renala. Din cauza unei insuficiente cardiace severe nu s-a putut apela la un transplant.
Părinții se întreabă dacă un tratament greșit urmat de actor nu i-ar fi grăbit sfârșitul.
„Un bolnav cronic, cum era Adrian, a ales sa aiba incredere in puterile energoterapeutei (aplicat de soția Lavinia). In anul 2001, Lavinia Tatomir a declarat ca l-a vindecat pe Adrian de ciroza. In alte interviuri pretinde ca stia ca Adrian va muri, dar ca s-a casatorit cu el din dragoste. In anul 2007, Lavinia declara ca Adrian a fost omorat! Ne rezervam dreptul de a afla adevarul despre moartea lui Adrian Pintea, moarte declansata de un implant dentar. Nu este o consolare pentru familie ca Lavinia Tatomir l-a ajutat sa treaca dincolo; atat familia, cat si prietenii preferau ca Lavinia sa-l ajute sa ramana printre noi’, ne-au declarat George si Rodica Pintea, tatal si sora actorului”, spuneau părinții pentru Libertatea.
Declaratiile familiei vin la scurt timp dupa ce Lavinia a declarat ca ‘decompensarea organismului’ lui Adrian Pintea a survenit pe fondul neintelegerilor pe care el le avea cu tatal si cu sora sa. In acel moment, prin intermediul avocatului, familia Pintea a luat legatura cu medicii care l-au ingrijit pe Adrian. Aceasta vrea sa afle amanunte legate de ultimele momente din viata celebrului actor.
Apropiații spun că lavinia este cea care l-a scăpat pe Adrian Pintea de abuzul de alcool.
Ce este energoterapia
Ergoterapie terapie care utilizeaza activitatea in vederea readaptarii handicapatilor fizic si mintal. Scopul ergoterapiei este de a le reda bolnavilor independenta fie dandu-le posibilitatea sa se adapteze la deficitul lor, fie participand la ameliorarea starii lor. Indicatiile ei sunt foarte largi: boli mintale, infirmitati motorii (paralizii, sechele posttraumatice, afectiuni reumatologice, miopatii, arsuri, boli cardiace etc.). Exista, de asemenea, o ergoterapie preventiva care vizeaza evitarea spitalizarii, indeosebi pentru persoanele in varsta.
Adrian Pintea trăiește prin filmele în care a jucat, căci actorii nu mor niciodată, așa cum spunea prietenul său Mircea Albulescu: „Când ultima amintire din sufletul unui spectator dispare, atunci dispărem şi noi. Sunt amintiri din minte şi amintiri din suflet. Până atunci trăim, în amintirea spectatorului care poate să conserve şi să cultive momentele de teatru și film”.
Carte de vizită
Adrian Virgil Pintea s-a născut la 9 octombrie 1954, la Beiuș, jud. Bihor. Și-a petrecut copilăria în localitatea natală, apoi la Oradea.
Când a încheiat primele trei luni de viaţă, tatăl său, Adrian, ofițer în armata regală, a plecat într-o lume mai bună. A crescut alături de mama sa, Maria și de sora sa, Rodica, apoi alături şi de soţul mamei sale, George Pintea.
Încă de la o vârstă fragedă scria versuri şi proză, desena şi iubea animalele, în mod special caii, apoi în adolescenţă cânta la chitară şi iubea rock-ul.
În clasa a VII-a a primit premiul pentru poezie din partea unei reviste pentru liceeni din Oradea, moment în care a recitat pentru prima dată în public poezia „Invitaţie la vals”, impresionând profund publicul cu talentul său artistic.
În anul 1973 a absolvit Liceul nr. 2 din Oradea, iar în anul 1979 a absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București – secţia actorie, la clasa profesorului Petre Vasilescu.
În anul 1977 a debutat în teatru în „Oedip salvat” de Radu Stanca, la studioul Cassandra şi în rolul lui Treplev în „Pescărușul” de A. P. Cehov, regia Liviu Ciulei, la Teatrul Bulandra.
Debutul în film s-a produs un an mai târziu, în drama de război „Între oglinzi paralele”, regia Mircea Veroiu, alături de nume mari ca Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan, George Constantin şi Fory Etterle.
Spre sfârșitul anilor ’80, Pintea a devenit asistent universitar la IATC, la clasa Olgăi Tudorache, iar după pensionarea acesteia a devenit titular pe postul de profesor universitar, în 1990, fiind foarte iubit de studenții săi, cărora le era, deopotrivă, pedagog și prieten, critic și admirator.
În anul 2002 a obținut titlul de doctor în domeniul teatru, cu lucrarea „Hamlet sau actorul lucid”, iar în anul 2004 a absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, la secția regie film, clasa Elisabeta Bostan.
A jucat în zeci de filme cum sunt seria Iancu Jianu – „Iancu Jianu, zapciul” – 1980 şi Iancu Jianu, haiducul” – 1981, „Vulcanul stins” – 1987, „Pădureanca” – 1988, sau „Femeia visurilor” – 2005.
