În Japonia, cocorul este un simbol atât al longevității, cât și al norocului. Poate că acesta este motivul pentru care este una dintre cele mai populare creații origami. Se crede, însă, că puterea cocorului de hârtie merge dincolo de simpla magie estetică de a transforma un pătrat plat în cea mai emblematică pasăre origami din lume. Potrivit unei legende Senbazuru, oricine pliază o mie de cocori de hârtie va primi o dorință.
În întreaga Japonie, povestea lui Sadako Sasaki, o fetiță de 12 ani, exemplifică, poate, cel mai bine legenda Senbazuru. După ce a iradiată în urma bombardamentului atomic de la Hiroshima, din 1945, Sadako și-a propus să împăturească o mie de cocori în speranța că i se va îndeplini o dorința de a se vindeca. Povestea ei a rezonat cu națiunea, iar cocorii de hârtie continuă să fie un simbol al recuperării, al mesajelor de pace și al speranței în întreaga Japonie.
Există chiar și o clădire numită "Cocorul de hârtie" în Hiroshima. Monumentul Copiilor pentru Pace din Hiroshima a fost inaugurat la 5 mai 1958 și comemorează Sadako Sasaki și miile de copii victime ale bombardamentului atomic de la Hiroshima. Iar cocorii de hârtie Senbazuru donați din întreaga lume pot fi găsiți atârnați în afara monumentului.
Din cauza restricțiilor de călătorie cauzate de pandemie, numărul vizitatorilor la Hiroshima a scăzut, însă, și, odată cu ei, și numărul cocorilor de hârtie donați la memorialul pentru pace.
Pentru a contribui la acest lucru, constructorul auto nipon Mazda a lucrat din greu, în întreaga lume, cu proiectul său „Cocorii de hârtie”, în cadrul căruia distribuitorii din străinătate, angajații și comunitățile locale au donat mii de cocori de hârtie în fiecare an.
Amatorii de origami, întotdeauna dornici să stăpânească omniprezentul cocor
Artista și profesoara Kuniko Yamamoto, stabilită în Florida, a fost întotdeauna înconjurată de arta împăturitului hârtiei. „Am crescut cu origami peste tot în casă – mama mea a făcut cutii origami pentru a ține clipuri, bunica mea a împachetat ouăle frumos în origami, iar unchiul meu făcea trucuri de bar cu origami din șervețele de hârtie”, spune ea.
Kuniko Yamamoto a crescut în Japonia. Practică în mod profesionist plierea hârtiei de două decenii, dar rădăcinile ei în origami sunt mult mai adânci – a învățat pentru prima dată această artă la vârsta de cinci ani. Și, în timp ce confecționarea de căni de ouă sau de cutii mici și ordonate din hârtie nu sunt poate o priveliște obișnuită în întreaga lume, cocorii de hârtie sunt recunoscuți la nivel mondial.
Potrivit lui Toshi Aoyagi, membru fondator al Societății de Origami din Toronto, amatorii de origami sunt întotdeauna dornici să stăpânească omniprezentul cocor – dar nu este tocmai potrivit pentru începători.
„Eu consider cocorul o piesă de absolvire, pentru sfârșitul unui curs de începători”, explică Aoyagi.
El predă origami atât adulților, cât și copiilor, de mulți ani, și subliniază cât de intimă este această meserie – învățarea deprinderilor de împăturire a hârtiei necesită o instrucție atentă, adesea controlată îndeaproape, adaptată individual studentului.
„Unii spun că japonezii se pricep în mod natural la împăturit, dar eu nu cred că este adevărat”, subliniază Toshi Aoyagi.
Secretul de a împături o mie de cocori
În mod obișnuit, Origami este considerat o formă de artă foarte veche, dar atât Yamamoto, cât și Aoyagi subliniază că originile sale sunt necunoscute. Hiden Senbazuru Orikata (Secretul de a împături o mie de cocori) este prima carte cunoscută despre origami și a fost publicată în 1797.
„Dacă aceasta este cea mai veche carte de origami, origami nu este chiar atât de veche”, subliniază Aoyagi. Factori precum disponibilitatea hârtiei și timpul de recreere sunt elemente importante de luat în considerare atunci când ne gândim la istoria origami: arta necesită resurse și ore întregi. Plus, bineînțeles, inspirație.
Aoyagi consideră cocorul de hârtie drept unul dintre cele mai bine lucrate obiecte. Acest lucru se datorează faptului că centrul cocorului - semnul „x” de pe spatele păsării – este centrul bucății de hârtie. Acest lucru devine evident atunci când desfaci un cocor: modelul de pliuri se extinde din mijloc, aproape ca un fulg de zăpadă. „Este un lucru atât de puternic să ai acest tip de echilibru în design”, spune el, „cantitatea de hârtie consumată aici, în patru direcții diferite, este total egală.” Acest echilibru este cel care permite ca un cocor să fie atârnat în mod corespunzător folosind doar un singur fir prin mijloc.
De fapt, cocorul cu aspect elementar este o minune tehnică, ceea ce îl face, de asemenea, un instrument didactic eficient.
Yamamoto spune că, prin origami, „elevii învață matematica, fracțiile, geometria de bază și sistemul numeric”. Ea adaugă că meșteșugul poate stimula și abilitățile de arte lingvistice, deoarece copiii învață cum să comunice corect fiecare pas. „Încă mai caut modalități mai bune de a conecta origami cu programa școlară pentru o învățare creativă - a fost o călătorie minunată”, împărtășește ea.
Monumentul Copiilor pentru Pace din Hiroshima rămâne acoperit cu cocori de hârtie strălucitoare până în ziua de azi, iar cocorii sunt încă pliați pentru a încuraja refacerea după o boală (plus ca daruri de la fani pentru celebrități și sportivi, notează Aoyagi), așa că magia continuă.
