A fost denumită ”Privighetoarea Gorjului” sau ”Ella Fitzgerald de România”.
Cântăreață de geniu, Maria Lătărețu a avut un repertoriu de peste 1 000 de melodii interpretate, incluzând şi pe cele create sau culese. Viața a încercat-o nemăsurat. Și-a așteptat soțul să se întoarcă de pe front, timp în care familia „l-a îngropat” și îi făcea slujbe de pomenire.
După 7 ani, Tică s-a întors din război și au cântat împreună. Și-a pierdut copiii, fapt ce a făcut-o să izbucnească: „Ce-am știut în viață: să cânt și să-mi îngrop puiii. Cinci!”
Fiica unor ţărani săraci din familia Borcan, a intrat de la vârsta de 12 ani, în 1923, într-un taraf din Novaci, iar după puţin timp în cel al fratelui ei, Ioniţă de la Târgu Jiu. A făcut parte dintr-o familie cu 16 frați și surori. La 13 ani un frate îi dă o chitară, iar la 16 își găsește iubirea vieții și drumul în muzică.
M-am pomenit într-o bătătură mică şi săracă
Despre copilăria sa, artista avea să mărturisească, în anul 1970: „Când am deschis ochii pe lume, m-am pomenit într-o bătătură mică şi săracă, cu două încăperi. Acum nu mai există… Dar grădina casei mele nu am să o pot uita niciodată. Avea gard de jur-împrejur cu stobori împletiţi cu nuiele, iar în interiorul grădinii aveam tot felul de pomi fructiferi, mai mulţi pruni şi meri, iar în faţa casei aveam o mulţime de trandafiri, nalbe, garoafe, gherghine şi o tufă de liliac. Pot să spun că era, poate, cea mai frumoasă grădină din Bălceşti”.
Maria mergea la cules de prune prin sat, unde pentru câţiva bănuţi trebuia să şi cânte, sau mergea la câmp, trudea din greu şi cânta alături de celelalte fete din sat, amintește Rador.
Căsătorită cu „șeful” trupei
La 16 ani a devenit solista principală a tarafului condus de viitorul ei soţ, Tică Lătăreţu, cu care a colindat toată Oltenia timp de zece ani. Debutează discografic în 1937, când folcloristul Constantin Brăiloiu îi propune o înregistrare pentru Arhiva de folclor a Societăţii Compozitorilor Români, lucru care o face cunoscută în toată ţara.
În 13 septembrie 1937, ea înregistra la casa de discuri „Columbia”, sub supravegherea artistică a reprezentanţilor Arhivei de Folclor a Societății Compozitorilor Români. În acelaşi an, Maria primeşte un contract pentru a cânta la localul lui Marcu Căciularu, din zona Gării de Nord, pentru ca în perioada 1939-1949 să cânte la restaurantul de lux „Dorul Ancuței”, din actuala Piaţă Lahovary, un loc frecventat de artiști de prestigiu ai vremii.
Primul copil care a părăsit-o
„Cânta la nunte-n sat, cânta la Radio București, cânta la ”Columbia”, la casa de discuri. La o petrecere, gravidă, într-un sat, simțise că o iau chinurile facerii. Dar nu plecase de pe scenă. Născuse acolo. Copilul trăise doar trei zile. Patru îi muriseră de mici. Bronhopneumonie. Patru îngerași...Măriuța prinsese șase anișori, când un câine.. Cinci înmormântări. Câtă inimă să ai în tine???
În ’41, războiul îl chemase la el pe Tică. Căzuse prizonier la ruși. Șapte ani n-a știut nimic de el! Ș-A-P-T-E A-N-I! Ăi bătrâni îi făceau colivă, îl treceau în pomelnic.
Viețuia doar cu Ionuț, de 17 ani, singurul copil rămas. Casa din București fusese bombardată, distrusă de bombardamentele cele mari, ale americanilor.
A cântat peste tot, a pus ban peste ban, a ridicat o vilă în Târgu Jiu. Apoi a venit Tică. Apoi au venit comuniștii. Apoi a venit naționalizarea. I-au luat tot! Tot! N-a apucat o zi să doarmă în patul său!!!”, scrie Cătălin Oprișan. Sursa AICI
Avea, însă, o memorie fabulosă
S-a tras spre pensie în 1966, de la Institutul de Folclor. I-au făcut carte de muncă pe la 1969. La rubrica ”Studii” au trecut: ”Nu prezintă acte”...
Abia știa să se iscălească. Avea, însă, o memorie fabuloasă. Ardea multe etape. Uneori, piesa îi ieșea ”din prima”. Până atunci, nu știai de ea, dar după ce Lătărețu o mângâia, părea că o cunoșteai de când lumea. Răducanu, Johnny, alt virtuoz, a susținut, cu fermitate, că ”Măria a fost cea mai mare cântăreață de muzică populară a noastră, a românilor”. Când au primit-o, prin 1965, în Uniunea Compozitorilor, i-a blocat pe ștabii de acolo: a sosit în tolbă cu 104 piese, toate creație personală!
Fix la un an de când al ei om urcase la Domnul, Maria Lătărețu pleacă în turneu. Ceva grandios, 22 de spectacole prin comunele din județul Botoșani. Trenul fuge într-o marți, pe 26 septembrie 1972, din Gara de Nord. Trage pe peronul moldav. Alăturea de solistă se scoboară soliștii Ionel Schipoancă, o voce caldă, de bariton, și Ion Luican, celebru pentru interpretarea de la „M-a făcut mama oltean”.
Ultimul concert
La Botoșani se simte rău. Colegii îi cer să renunțe la cântare. Nu e de acord și urcă pe scenă.
Un ultim cuvânt pe scenă: ”Vă las cântecele mele”, apoi iese val-vârtej. Îi este foarte rău. Se întinde pe pat și spune: „Cred că mi-a plesnit o arteră în cap!”
Pare că leșină și lumea intră în alertă: ”Doamnă Maria, doamnă Maria!” Tăcere. Ora 18.30 va fi însemnată ca oră a decesului.
„Repede, că moare doamna Maria!” Începe vânzoleala, se trage cortina. Se încearcă resuscitarea. Respirație gură la gură, brațe îndoite. Îi apasă pieptul. Nu mai e nimic de făcut.
Echipajul de Miliție de la Botoșani vine târziu. Se iau probe de pe paharul cu apă. Se anulează totul. Artiștii rămân acolo, lângă coana Maria, până la orele 4 dimineața.
De la Românești e dusă la Teatrul ”Mihai Eminescu” din Botoșani, apoi spre București. Oamenii ies și aruncă flori în calea dricului, pentru că vestea s-a răspândit. Ioana Lătărețu, nora, își aduce aminte că prin iulie venise cu maramă de la mănăstire, de la Tismana.
”Asta e marama de moarte”, a zis. ”Să mi-o așezi în lungul tronului”. Așa zic oltenii la sicriu. E coborâtă la cele veșnice la cimitirul ”Sfânta Vineri”, din București. ”Privighetoarea Gorjilui” își luase rămas bun de la lumea asta la 61 de ani..., mai scrie Cătălin Oprișan mai sus citat, care îl menționează pe Viorel Ilișoi.
Citește și: Un serial despre viaţa actriței Brigitte Bardot va fi lansat în curând. Cine va juca rolul
Era data de 27 septembrie 1972 și Măria Lătărețu și-a cântat ultima creație “Vă las cântecele mele”. Este înmormântată la cimitirul „Sfânta Vineri” din București.
Citește și: Soția nu a „supraviețuit” morții lui Toma Caragiu. Fuge la Paris. Își schimbă de două ori numele
Maria avea să moară la numai un an depărtare de soțul său
A cântat peste hotare
Maria Lătăreţu a realizat numeroase turnee atât în țară, cât și în străinătate, printre ţările vizitate fiind Polonia, Cehoslovacia, U.R.S.S., Egipt, Siria, Elveția, Turcia, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Iugoslavia, sau Iordania.
La Moscova, Maria Lătăreţu a cântat timp de un an, semnând un contract, la restaurantul de artă culinară românească „Dunărea”. A susţinut spectacole extrem de apreciate la „Balşoi Teatr”, unde Aram Haciaturian, marele compozitor al baletului „Spartacus”, a denumit-o „Crăiasa cântecului românesc.”
