Care este localitatea unde trăiesc 300 de Țepeș? Pentru un străin de loc, probabil că este o derută totală dacă ajunge în cătunul unde aproape toți locuitorii poartă același nume de familie, iar uneori chiar și prenume identice. Acest lucru se întâmplă într-o mică așezare din județul Neamț, aflată la granița cu Harghita transilvană.
Care este localitatea unde trăiesc 300 de Țepeș? Ce legătură au locuitorii cu marele voievod?
„Ce mai faci, Țepeș?”, Bine, măi Țepeș!”. Iar dialogurile de acest fel se pot repeta toată ziua într-un cătun ce aparține de comuna Bicazu Ardelean, situată în vestul județului Neamț, la „granița” cu Transilvania, mai precis cu județul Harghita.
De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că în cătunul... Țepeșeni, ce intră în componența comunei, aproape toți cei 300 de locuitori se numesc chiar Țepeș.
Citește și: Care este cel mai mare oraș din România? Are o suprafață ce o depășește pe cea a statului Andorra
Pe fiecare drum așezare există cel puţin două persoane care poartă acelaşi nume. Astfel, uneori, se mai întâmplă ca amenzile să ajungă la persoanele greşite ori poștașul să nimerească la un alt Țepeș.
Pe lângă numele comun tuturor, de Țepeș, localnicii mai au un nume înscris în cărțile de identitate, plus prenumele, care vin, de regulă, de la poreclele primite.
„Avem Țepeș Greuruș, Țepeș Nica, Țepeș Bobescu, Țepeș Daraban, Țepeș Cocean, Țepeș Ghebosu si lista ar putea continua, toate însemnând porecle acceptate pentru a fi recunoscuți în acte.
Se întâmplă foarte des ca poștașul să întâmpine probleme, „adrisantul” corespondentei fiind confundat si de-aici o întreagã tevaturã“, a spus cu umor Ion Țepeș Greuruș, un tânăr cu gospodăria situată în vecinătatea bisericuței din lemn a satului, conform monitorulneamt.ro.
Un alt lucru care întăreşte povestea numelor din Ţepeşeni este cimitirul din localitate, unde, pe mai toate crucile răposaţilor, este acelaşi nume de familie. Firește, Țepeș.
Cătunul Țepeșeni face parte din comuna Bicazu Ardelean, din Neamț - Foto: comunabicazuardelean.ro - cu rol ilustrativ
Dar care ar fi, de fapt, legătura țepeșenilor de azi cu fostul domn al Țării Românești? Trăind în Neamț, ar fi greu de imaginat că cel care a oferit o poveste și un chip personajului fictiv Dracula ar avea așa de mulți urmași aici, după peste 500 de ani scurși din vremea în care a trăit.
Una dintre explicații a oferit-o un alt locuitor al cătunului, Toader Țepeș, care cunoaște legenda respectivă.
Citește și: Cetatea București, întemeiată de un buzoian? 565 de ani de la prima sa atestare documentară
„Pe timpul domniei lui Vlad Țepeș s-a refugiat aici, în sat, o familie care a fugit din cauza obiceiului ca oamenii vinovați să fie trași în țeapă.
S-a ascuns aici în munti, s-a înmulțit și asa, în timp, după numele de Țepes s-a format și satul Țepeșeni, devenit mai apoi, prin împărțirea administrativă din 1968 doar un cătun“, a povestit acesta, potrivit sursei citate.
Povestea ar putea avea un sâmburel de posibil adevăr, dar e greu de crezut că tocmai cei care fugeau de țeapa lui Țepeș ar fi ales ca nume pentru urmașii lor chiar pe cel al nemilosului domnitor de pedeapsa căruia fugiseră.
Dar mai există o posibilă explicație, cea oferită de unul dintre „fiii” de frunte ai Țepeșienului și al comunei Buzacu Ardelean, în general, Gheorghe Țepeș Greuruș, fostul director al Combinatului de Fire si Fibre Sintetice Săvinești.
Acesta a explicat de unde vine numele localnicilor, dar și poreclele adăugate, în timp, în actele de identitate ale consătenilor.
„Porecla vine de la necazuri, atitudini, de la ce făcea fiecare. De exemplu, Greuruș vine de la greiere, adică omului îi plăcea să cânte“, a spus acesta.
Pe de altă parte, și fostul director al Combinatului de la Săvinești sustine versiunea legendei lui Vlad Tepes, în legătură cu originea numelor localnicilor, dar o altă variantă decât prima prezentată.
„În cartea „Singurătatea lui Vlad Țepeș”, de Ileana Toma, se vorbește despre faptul că mama domnitorului a fost la Mănăstirea Bistrița vreo patru ani de zile, prilej cu care Vlad Țepeș ar fi venit în zona aceasta, cam doi ani, pentru a o vizita“, a adăugat Gheorghe Țepeș Greuruș, conform aceleiași surse.
Numele lui Vlad Țepeș este purtat cu mândrie și după aproape 550 de ani de la moartea marelui voievod - Foto: arhiva
Cu toate acestea, mai există o explicație plauzibilă pentru numele purtat de cei peste 300 de Țepeș ai așezării, una care nu are, însă, nicio legătură cu faimosul voievod.
Astfel, potrivit sursei menționate, „Țepeș” ar veni, de fapt, de la cuvântul Kepes”, denumire ungurească pentru oamenii făloși, mândri, care, ulterior, s-au retras în Moldova pentru a scăpa de Fiscul austriac.
Prof. dr. Mihai Mârza, cercetător la Arhivele Nationale Iași, a explicat acest lucru, arătând că restul variantelor sunt doar „fabulații”.
„Pe baza studiului documentelor, denumirea (n.r. - de Țepeșeni și Țepeș) este de proveniență austro-ungară, parte din populația Ardealului trecând munții în Moldova și populând-o cu tot cu numele pe care li-l dăduseră, ca poreclă, mai cu seamă ungurii.
Așa au apărut aici țepeșenii, ungurenii, țuțuienii, toți cărând cu ei poreclele date de aceștia și însușite drept nume în actele de mai târziu de către administrațiile locale din comunitățile moldovenești.
În rest, nu avem de-a face decât cu fabulații ale unora și altora ce poartă numele de Țepeș“, a declarat istoricul născut chiar în comuna Bicazu Ardelean.
Totuși, oamenii din Țepeșeni, dar și din comuna de care aparține cătunul lor, consideră, în continuare, că numele lor are legătură cu Vlad Țepeș și nu altfel.
Citește și: Castelul unde Dracula a fost închis, printre cele mai înfricoșătoare din lume. Ce spun legendele?
De aceeași părere este chiar și primarul comunei Bicazu Ardelean, Constantin Bârsan. Mai mult, pentru a onora această legătură, edilul a propus, la un moment dat, ca pe stema comunei să apară și chipul lui Vlad Țepeș, dar propunerea a fost respinsă de specialiștii în heraldică.
„A fost intenția noastră ca, plecând tocmai de la acest nume, Țepeș, să îl reprezentăm cumva pe stema comunei, gândindu-ne că provine de la Vlad Țepeș.
Ar fi fost emblematic nu numai pentru comună, ci și pentru județ. Oamenii sunt mândri în primul rînd pentru că poartă numele Țepeș.
Să nu credeți însă că au drept caracteristică felul de a fi al domnitorului, dar nici nu se lasă călcați pe bătătură“, a spus primarul Bârsan, cel este aproape convins că la originea numelui de Țepeș se află acela al voievodului.
În privința comunei Bicazu Ardelean, conform prezentării ce apare pe site-ul primăriei, comunabicazuardelean.ro, primele referiri documentare la localitate datează din secolul al XV-lea, din timpul domnitorului Alexandru cel Bun,
Situată la granița dintre Moldova și Transilvania, zona a fost intens disputată între cele două provincii, făcând parte din fostul Imperiu Austro- Ungar până în anul 1918 și s-a aflat sub ocupație horthista, în urma Dictatului de la Viena, între anii 1940 și 1944, perioade în care s-a acumulat o zbuciumată istorie a românilor de aici.
Până în perioada interbelică toate localitățile din bazinul hidrografic al văii Bicazului formau o singură comună, ulterior divizându-se în actualele comune: Bicazu Ardelean, Bicaz Chei și Dămuc.
În prezent comuna Bicazu Ardelean ocupă o suprafață de 117 kmp, având o populație de 4145 de locuitori. Cei care ajung aici se pot bucura de prezența a două arii naturale protejate, cu statut de ,,Parc Național’’, anume Ceahlăul și Cheile Bicazului-Hășmaș.
