Cât ar fi trăit cel mai longeviv român? A văzut oastea lui Suleyman Magnificul ocupând Timișoara

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 22.10.2024 - 17:11
Cât ar fi trăit cel mai longeviv român - Foto: Pixabay - cu rol ilustrativ
Cât ar fi trăit cel mai longeviv român - Foto: Pixabay - cu rol ilustrativ
Cât ar fi trăit cel mai longeviv român
Cât ar fi trăit cel mai longeviv român

Cât ar fi trăit cel mai longeviv român? A văzut oastea lui Suleyman Magnificul ocupând Timișoara. De-a lungul istoriei au existat numeroși oameni care au atins vârste matusalemice. Este și cazul unui conațional a cărui viață s-a întins pe nu mai puțin de trei secole.

SHARE

Cât ar fi trăit cel mai longeviv român? A văzut oastea lui Suleyman Magnificul ocupând Timișoara. Deși nu există date oficiale care să certifice această adevărată minune în privința duratei vieții, totuși, cazul acestui bărbat a fost prezentat, după moartea sa, în mai multe lucrări și publicații ale epocii respective.

Cât ar fi trăit cel mai longeviv român? A văzut oastea lui Suleyman Magnificul ocupând Timișoara 

Deocamdată, cel mai longeviv român dovedit prin acte oficiale este considerat că a fost inginerul agronom Dumitru Comănescu, născut în 1908, care a trăit 111 ani și 219 de zile.

Mai mult, vrem de doar o lună, de la 28 mai 2020 și până la moartea sa, pe 27 iunie 2020, a fost declarat de Cartea Recordurilor cel mai longeviv bărbat în viață din lume. 

Dar recordul aestuia pălește pe lângă vârsta pe are se presupune că ar fi avut-o un bărbat pe nume Petracz Czartan/Zortan sau Petruț ori Petruș Ciortan sau Țăran.

Unii îl consideră a fi fost ungur, în timp ce alții îl sootesc român get-beget, mai ales că respecta sărbătorile religioase ortodoxe.

Originar din localitatea Keveresh - astăzi Chevereşul Mare, judeţul Timiş - unde a trăit toată viața, el a murit în 1724, la vârsta de... atenție!... 185 de ani, fiind născut în 1539. Astfel, existența s-a întins pe nu mai puțin de trei secole, al XVI-lea, al XVII-lea și al XVIII-lea.

Citește și: Acesta e alimentul de bază pentru oamenii ce trăiesc 100 de ani. Cât de des îl consumă

Cazul lui Ciortan este menționat în lucrarea „Index tabularum pictarum et cælatarum qvæ longævos representant”, apărută în 1783, un catalog ilustrat de 36 de pagini al persoanelor longevive, redactat de danezul Bolle Willum Luxdorph, un înalt funcţionar, care a trăit între 1716 şi 1788, conform adevarul.ro.

Un material amănunţit despre acest catalog a fost publicat pe site-ul demogr.de. De aici aflăm că cel mai cunoscut personaj al catalogului lui Luxdorph era acest Petracz Czartan/Petruț Ciortan.

În plus, Luxdorph aminteşte că despre Petracz Czartan a scris şi publicaţia vieneză Das Merckwürdige Wienn, în anul 1727, dar și Francesco Griselini, în „Încercare de istorie politică şi naturală a Banatului Timişoarei”, apărută în 1780. 

Ce mânca cel mai longeviv român?

Ciortan este descris de un vecin, care spunea că bărbatul avea, cu cea de a treia soţie, un fiu care se apropia de vârsta de 100 de ani.

Românul fusese martor ocular al cuceririi cetății Timișoarei de oastea sultanului Suleyman Magnificul, la 1552, dar și la recapturarea acesteia de către armata creștină habsburgică, în 1716.

Petruț Ciortan, așa cum a fost pictat chiar în anul morții sale, 1724, la vârsta de 185 de ani - Foto: nelucraciun.wordpress.com

Despre înfăţişarea lui, ni se spune că ochii lui erau oarecum roşii, că părul şi barba erau alb-verzui care seamănă cu mucegai de pâine, şi că avea încă câţiva dinţi. El a fost martor la cucerirea otomană a cetatii Temesvar - numele unguresc al Timișoarei - care a avut loc în 1552 - în timp ce era cu vitele tatălui său. 

De asemenea, a aplaudat recucerirea cetăţii de către creştini, care a avut loc în anul 1716 . A trăit sub zece împăraţi diferiţi, care sunt enumerate în mod corespunzător”, se scrie pe demogr.de, potrivit sursei citate.

Citește și: Dieta pentru longevitate a unei femei de 106 ani. Ce alimente nu mănâncă și cum abordează viața?

În cartea lui Luxdorph apar şi bănăţenii Janos şi Sara Rowin, din Caransebeş, în vârstă de 172, respectiv 164 de ani.

„Despre cuplu Janos şi Sara Rowin ni se spune că ei încă trăiau în 1727. Au fost căsătoriţi timp de 147 de ani, iar fiul lor cel mai tânăr avea în acel moment în vârstă de 116 de ani. Au avut şi doi nepoţi mari de 35 şi 27 ani”, mai scrie demogr.de

Atât Petru Ciortan cât şi soţii Rowin au fost pictaţi de un artist care trăia în Timişoara, Alessandro Magnasco (1667-1749) la comanda contelui Frantz Paul von Wallis.

Despre subiectul acesta a scris şi Ionel Crăciun pe blogul nelucraciun.wordpress.com. Acesta afirmă că tabloul în care era pictat „Matusalemul” Banatului a fost vândut la o licitaţie organizată la Uppsala (Finlanda), la data de 3 iunie 2008, pentru suma de 15.000 coroane suedeze. 

De asemenea, în textul aflat în partea de jos a tabloului este dezvăluită și identitatea celui reprezentat în tablou: ”Petrach Zortan in büser aus dem dorff Keveresch in bgnetsemswar, alt 185 jahr gestorben dem 5 Januari 1724 dessen jüngsten sohn noch leibt, und 97 jahr alt ist” („Petrach Zortan in Büser din satul Keveresch din Bgnetsemswar, în vârstă de 185 de ani, decedat la 5 ianuarie 1724, al cărui fiu cel mai tânăr este încă în viață și are 97 de ani”).

O publicaţie contemporană evenimentului, „Das merkwürdige Wien oder monatliche Unterredungen von verschidenen daselbst befindlichen Merkwurdigkeiten der Natur und Kunst” (în traducere „Viena ciudată sau discuții lunare despre diverse curiozități naturale și artistice găsite acolo”, apărută în Viena, la 1727, relata despre acesta: 

„Pâna cu câteva zile înaintea morţii sale a putut fi văzut, sănătos, în faţa staţiei de poştă, sprijindu-se într-un baston, aşteptând pomană din partea călatorilor care coborau din poştalion.

S-a născut în 1539, iar la răpirea cetaţii Timişoara din mâinile creştinilor, pe când păstorea vitele tatălui său, s-a refugiat din faţa năvălirii cetelor de tătari, în munţi”, se mai menționează pe același blog.

Citește și: Un bărbat de 90 de ani s-a apucat de ciclism când s-a pensionat. Sfaturile sale pentru o viață lungă

Aceeași publicație mai nota că, potrivit spuselor fiului său, Ștefan - care în 1724 avea 100 de ani - bătrânul, pâna în ultimul său ceas, a respectat cu stricteţe, după regulile cultului ortodox, toate posturile, iar în afara acestora, nu mânca decât lapte şi colaci calzi din făină de porumb, însă zilnic lua câte o bună înghiţitură de rachiu de casă”.

Sigur, deși apare în toate lucrările și mărturiile invocate, nu există documente oficiale care să ateste exact anul nașterii lui Ciortan, chiar dacă e cunoscută cu precizie data morții sale.

Dar lipsa acestora nu exclude, pe de altă parte, posibilitatea ca lucrurile să fi fost cât se poate de reale, fără nicio exagerare în privința vârstei celui mai longeviv român din istorie.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te