Trebuie să știi ce nu ar trebui să faci în „Noaptea strigoilor”. Aceasta unește zilele de 29 și 30 noiembrie, cea în care îl prăznuim pe Sfântul Apostol Andrei, cel care a creștinat pentru întâia oară locuitorii spațiului românesc.
Ce nu ar trebui să faci în „Noaptea strigoilor”? Tradiții și superstiții de Sf. Andrei
30 noiembrie este una dintre sărbătorile creștine cele mai importante pentru creștinii ortodocși. Este ziua în care îl sărbătorim pe Sf. Andrei, Apostolul românilor.
Dar în această noapte, cea dintre 29 și 30 noiembrie, vom trece prin ceea ce se numește „Noaptea strigoilor” sau „Noaptea Sf. Andrei”.
Se spune că în noaptea aceasta, lupii încep să vorbească cu grai de om, iar bariera dintre viață și moarte slăbește, astfel că strigoii și moroii încep să umble pe pământ, în locurile pe care le vizitau când erau în viață.
De aceea, tradițiile și superstițiile ne sfătuiesc să nu umblăm pe-afară, în această noapte, altferl riscăm să avem întâlniri neplăcute cu aceștia.
„Noaptea strigoilor” a fost denumită, din acest motiv, și „Halloweenul românesc”, deși sărbătoarea noastră este infinit mai veche decât cea importată din occident.
Legat de această zi, credința populara înșiruie multe tradiții, pe lângă cele cu însemnătate religioasă, fiind păstrate și unele desprinse dintre sărbători, ce se pierd în negura timpului, precum Dionisiacele Câmpenești ale tracilor sau Saturnaliile romanilor, conform crestinortodox.ro.
Unul dintre elementele care s-a propagat, de pe vremea sărbătorilor romane și tracice, este cel legat de lupi.
Sfântul Andrei a fost numit și „Apostolul Lupilor”, în amintirea prezenţei pe teritoriul geto-dacilor, al căror simbol era lupul.
Superstiţiile din bătrâni arată că, pentru a te proteja împotriva lupilor şi să nu-i aduci în apropierea casei şi gospodăriei, e bine să nu îţi piepteni părul, să nu torci, să nu faci curat în casă şi grajd şi să nu dai gunoiul afară.
Astfel, în noaptea Sfântului Andrei, „umblă strigoii” să fure „mana vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”. Strigoii sunt spirite ale celor morţi, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo.
În această noapte, aceste spirite devin periculoase, distrugătoare, aducând calamităţi, boli şi nefericire. În aceste condiţii, usturoiul este folosit pentru apărarea gospodăriei – uşile şi ferestrele casei, grajdurile, coteţele erau unse cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele sau se atârnau cununi împletite, de usturoi.
Tot în noaptea Sfântului Andrei se poate prevedea cât de rodnice vor fi livezile şi ogoarele. Oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat, potrivit alba24.ro.
Un alt mijloc este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun – cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie.
Fetele care vor să-şi afle ursitul ascund sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul acestuia să le apară în vis, apelează la „făcutul cu ulcica”.
Citește și: Ce să faci de Sfântul Andrei să ai noroc și belșug tot anul. Sărbătorit pe 30 noiembrie
Ele folosesc un vas nou de lut, cărbuni încinşi şi incantaţii magice, sau, la miezul nopţii, se uită într-un pahar cu apă „neîncepută”, aşezat pe cenuşă, în care lasă să cadă o verighetă sfinţită. În unele zone ale țării se crede că ursitul se poate vedea dacă fata se aşază goală între două oglinzi, cu o lumânare în mână.
Prin alte părţi este obiceiul ca fetele de măritat să facă o turtă subţire ca o plăcintă din făină de grâu, foarte sărată, denumită Turtuca de Andrei, pe care o mănâncă la culcare.
Băiatul pe care-l visează că le aduce apă ca să le astâmpere setea se crede că este viitorul lor soţ.
