Puțini știu că în ajun de Sf Nicolae se sărbătorește, de fapt, un alt sfânt. Este vorba despre fratele său, Sf Sava. În tradiția populară sunt multe superstiții, unele macabre, legate de această zi. Nu ai voie să faci anumite lucruri, sub nicio formă.
Sunt însă și tradiții mai fericite, cum ar fi cea în care copiii primesc daruri.
Ce să nu faci, sub nicio formă, în Ajun de Moș Nicolae. Cine este, de fapt, sărbătorit în această zi
Ziua de 5 decembrie, ajunul sărbătorii Sf. Nicolae, este, de fapt, praznicul unui alt sfânt. Puțini știu că în această zi este sărbătorit fratele lui Moș Nicolae, Sf. Sava. În tradiția populară sunt multe superstiții, unele macabre, legate de această zi.
Enigmatica personalitate este considerată apărătoare de rele și durere.
În ziua de Sf. Sava se bărburesc copiii, ungându-se cu miere pe față, frunte și barbă, ca să nu zacă de vărsat potrivit însemnărilor unui alt etnolog și cercetător român, Adrian Fochi.
Citește și: O categorie de angajați primesc sute de lei de Moș Nicolae. Se știu condițiile
Oamenii îi feresc pe copii să mănânce în această zi fructe sau pește, căci iese bubatul cel mare blănit/solzit (denumire populară dată varicelei, cunoscută și sub denumirea populară de vărsat de vânt) și cât fructul de mare, consemna și Theodor Speranția.
De altfel, în ziua de Sf. Sava ”nu se mătură, că se zgârie bubatul de bolnav. Nu se dă gunoiul afară. Se face doar mâncare. Se ține spre a nu se umplea vitele pe corp de coși, picingine și rapăn. E rău de nașteri. O țin femeile pentru a fi ferite de boale de ochi. Spre a fi feriți de deochi. Sava se ține pentru porci, ca să-i ferească Dumnezeu de umflătură. Se ține de friguri (potrivit lui Theodor Speranția”, arată Sorin Mazilescu
Sărbătoarea se ține mai ales de femei, care nu torc în această zi, sub motiv că tot ce torc în acea zi se roade de molii, așa cum arăta tot Theodor Speranția care consemna că sărbătoarea se ține și pentru ca lupii să nu atace animalele căci Sfânta Sava e rea de primejdii, scrie Adevarul.
Citește și: De unde provine tradiția ca Sfântul Nicolae să lase cadouri copiilor? Ce simbolizează nuielușa?
Legenda Sf. Nicolae. Dădea bani fetelor sărace
Una dintre cele mai cunoscute legende despre Moș Nicolae este aceea a celor trei fete sărace, care, neavând zestre, nu puteau să se căsătorească și urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbați înstăriți.
Sfântul Nicolae a aflat de povestea lor și a aruncat prin fereastră, fiecăreia dintre ele, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, câte un săculeț de bani.
Săculeții au căzut fie în ciorapii puși la uscat, fie în ghetele fetelor. Tradiția spune că de aici ar fi pornit obiceiul ca darurile de Moș Nicolae să fie puse în ghetuțe. Sfântul Nicolae este considerat de către Biserică Ortodoxă protectorul văduvelor și al copiilor orfani, dătător de noroc și aducător de bogăție, potrivit kanald2.ro.
În tradițiile românești, Moș Nicolae apare, în noaptea dinspre 5 spre 6 decembrie, pe un cal alb, fiind un soi de trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii. Se spune că în noaptea de Moș Nicolae cerurile se deschid, iar preț de o secundă Sfântul Nicolae poate fi văzut stând în partea dreaptă a Domnului.
Citește și: Târg de Sfântul Nicolae, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român
Copiii trebuie să-și lustruiască ghetele
Seara de 5 decembrie 2023 are o semnificație aparte pentru toți copiii, care se pregătesc pentru venirea lui Moș Nicolae. Copiii care vor să primească cadouri sunt cuminți în această zi, deoarece tradiția spune că Moș Nicolae este suficient să se uite prin ferestre pentru a își da seamă dacă un copil a fost cuminte sau nu.
În cazul în care cei mici nu ascultă de părinți sau bunici, Moș Nicolae le aduce câte o nuielușă. În noaptea de 5 decembrie, copiii își lustruiesc ghetele, în care Moșul le va aduce cadourile mult dorite.
O altă tradiție pe care copiii o respectă în Ajun este să le scrie Moșului Nicolae. În aceste scrisori, cei mici le promit Moșului că vor fi mai cuminți anul viitor și că vor asculta de părinții lor. De asemenea, ei le cer Moșului cadourile pe care își doresc să le găsească a doua zi în ghete.
Tot în Ajun sau în ziua de Sfântul Nicolae se aduc în casă crengi de pomi și se pun în apă, lângă icoane, pentru a inflori pană de Anul Nou. Dacă aceste crenguțe vor înflori pană la sfârșitul anului, se spune că anul care vine va fi unul bogat și roditor.
În unele regiuni ale țării, fetele se adună în Ajunul de Moș Nicolae pentru a face plăcinte, iar seară, la oră nouă fix, băieții vin la ele în vizită și începe petrecerea. De asemenea, în mediul rural mai exist obiceiul ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete și să își aleagă gazda unde vor merge pentru a repeta colindele de Crăciun și de Anul Nou.
