Cine a fost cel mai enigmatic domnitor al Moldovei? De ce unii istorici spun că n-ar fi existat?
Cine a fost cel mai enigmatic domnitor al Moldovei? De ce unii istorici spun că n-ar fi existat?
Despre Costea Vodă - sau Ștefan - nu se știu prea multe, dar, în principiu, se spune că a fost domnitorul Moldovei între anii 1373-1375 (după fratele său Laţco), fiind, la rându-i, fiul domnitorului Bogdan I, cel care a întemeiat Țara Moldovei, din postura de voievod maramureșean.
Cu alte cuvinte, avem de-a face cu prima dinastie din istoria acestei părți din România de azi, dinastia Bogdăneștilor, fără prea mulți reprezentanți, dar care a făcut loc, ulterior, celei mai glorioase dinastii, cea a Mușatinilor.
Citește și: Cine a fost singurul nobil ungur care a ocupat tronul Moldovei? A domnit doar trei luni
Cum vorbim despre un personaj de acum 650 de ani, Costea Vodă a rămas subiect de contestare, fabulație și contradicțiii, deși numele său apare, totuși, în două pomelnice importante.
Îl găsim trecut în pomelnicul Mănăstirii Bistrița (1407) printre „binecredincioșii domnii țării aceștia”: „pomenește, Doamne, pe Bogdan I voievod; pe Lațco voievod; pe Costea voievod; pe Petru Voievod; pe Roman voievod”.
O altă menţiune despre el o găsim în pomelnicul Mănăstirii Voroneţ (începută pe timpul lui Ştefan cel Mare).
Conform acestei surse, succesiunea voievozilor moldoveni este următoarea: „Bogdan voievod, Laţco voievod, Dobroslav voievod, Coste voievod, Şendre voievod, Gheorghii voievod, Dragoş voievod”.
Costea, ca şi fratele său, Latco, este pomenit îmediat după tatăl lor, justificând astfel şi dreptul lui la domnie, potrivit istoriefurata.istorieveche.ro.
Un alt argument forte în favoarea existenței lui Costea Vodă sunt cronicile maghiare, care, vorbind despre Bogdan, îl menţionează totdeauna alături de fiii săi.
Problema începe odată cu faptul că în cronicile moldovene nu este pomenit decât Laţco.
La data când Bogdan a intrat în Moldova, în 1358, era deja în vârstă (cca. 55-58 de ani), având copiii mari şi care l-au urmat în Moldova împreună cu mama lor, Doamna Maria.
Este cert ca fiii lui aveau dreptul de moştenire la tron. În virtutea faptului că Laţco era cel mai mare, el va deveni primul domn al Moldovei după tatăl său, lui urmându-i Costea.
Despre al treilea fiu, Fedor, nu avem însă, prea multe informaţii.
Despre sora lui Costea şi a lui Laţcu, Muşata, ştim acum foarte bine că ea a fost căsătorită cu Ştefan al Maramureşului.
Citește și: Care domnitor a vrut să unească cele trei Țări Române înaintea lui Mihai Viteazul? De ce a eșuat?
Şi fiica lui Bogdan avea dreptul la tronul Moldovei ca succesor, lucru care s-a realizat de altfel, prin fiii ei: Petru, Roman şi Şefan.
Prea multe dintre faptele lui Costea ca domnitor al Moldovei nu ştim, asta din lipsă de documente.
O altă speculaţie a istoricilor, referitor la inexistenţa sa, este pusă pe seama domniei în Moldova între anii 1373-1375 a unui oarecare lituanian pe nume Iuga Coriatovici, cel care ar fi fost căsătorit cu Anastasia, fiica lui Laţco.
Într-un act emis la 3 iunie 1374 la Bârlad, pe care istoricii nostri îl consideră un fals, ne este prezentat Iuga (Iurg) Coriatovici, cneaz lituanian care, în urma înfrângerii tătarilor în satul Vlădiceni, pe Nistru, ar fi fost numit locţiitor al domnitorului.
Documentul confirmă că Iuga nu era domn al Moldovei, ci locţiitor al domnului. Domnul nu putea fi, în acea perioadă, decât Costea, fiul lui Bogdan.
Istoricii au dezbătut de aproape 200 de ani originea lui Costea Vodp, dar şi locul său în istoria Moldovei. Unii istorici ieşeni, precum medievistul Ştefan Gorovei, crede că nici măcar nu a existat.
„E clar că avem de-a face cu un personaj inexistent ca atare, „fabricat” prin alăturarea arbitrară a două nume”, aprecia Ştefan Gorovei, în lucrarea „Muşatinii”, conform adevarul.ro.
Un alt istoric ieşean renumit, academicianul Victor Spinei, arată în lucrarea sa „Moldova în secolele XI – XIV”, că acest Costea nu a fost decât un demnitar moldovean extrem de important, în genul boierului Albu, de exemplu, în timpul domniei lui Alexandru Aldea din Ţara Românească.
Alţi istorici, precum Nicolae Iorga, Constantin C. Giurescu sau Xenopol, cred, totuși, că a fost vorba de un voievod moldovean, după domnia lui Laţco şi tată al lui Petru I Muşat.
Din punctul de vedere al acestora, Costea sau Ştefan a fost soţ al Margaretei Muşata şi întemeietor al celei mai importante dinastii moldoveneşti, Mușatinii.
Cu alte cuvinte nu ar mai fi avut legătură cu maramureşenii lui Bogdan I, a cărui stirpe s-a stins odată cu Laţco, rămas fără moştenitori.
Citește și: Recunoașteți personajul? „Gloabă”, marele actor fără facultate care putea fi Mihai Viteazul
Originea acestui Costea este deasemenea controversată. Giurescu, dar şi Xenopol, crede că este un cneaz muntean din neamul Basarabilor ajuns în Moldova şi care fie a preluat tronul, fie l-a uzurpat de la urmaşul lui Bogdan, Laţcu.
„Despre originea aceste familii din Munteni, vorbeşte chiar numele ei de Muşat, care înseamnă „frumos” şi se găseşte destul de des în Valachia ca nume de localitate”, preciza Xenopol în „Istoria Românilor din Dacia Traiană”, mai scrie sursa citată.
