Cine a fost haiducul Coroi, spaima nordului și maestrul deghizărilor? Unul dintre ultimii bărbați de acest fel i-a terorizat pe cei bogați și i-a apărat pe nevoiași, în zona din nordul Moldovei, unde a acționat. Mai târziu, urma i s-a pierdut, dar unii dintre cei care l-au cunoscut direct jură că, după 1945, ar fi devenit un mare șef în securitatea comunistă.
Cine a fost haiducul Coroi, spaima nordului și maestrul deghizărilor? Ar fi ajuns general de securitate
Unele destine de oameni par ireale în desfăurarea lor, deși au fost adevărate. Este și cazul lui Gheorghe „Ghiță” Coroi, socotit de oamenii de rând un adevărat haiduc, iar de autoritățile interbelice un bandit.
S-a născut prin 1911, în comuna Durneşti, judeţul Botoşani, undeva aproape de malurile Prutului.
Deşi a fost acuzat de nenumărate jafuri și tâlhării Coroi a rămas un adevărat erou popular pentru ţăranii din cele două judeţe în care obişnuia să opereze în anii săi de glorie, Botoșani și Iași.
Drumul său în viață a fost determinat de o întâmplare petrecută pe când avea doar 18 ani. Și de o femeie.
La acea vârstă lucra ca argat pe moșia unui boier și iubea cu pasiune o fată pe nume Hareta, dar pe care pusese ochii și unul dintre jandarmii din localitate.
Citește și: Cine a fost haiducul-martir Ion Florea? Modul spectaculos în care a evadat din temniță
Gelosul jandarm l-ar fi luat la secţie, l-a legat, şi l-a bătut crunt pe argat. Fiind bine făcut și puternic, Coroi a reușit să scape de legături, apoi i-a bătut măr pe cei trei jandarmi din post, pe care i-a lăsat și fără arme.
În cele din urmă, a fost prins şi condamnat. A făcut doi ani de puşcărie şi când s-a întors, dezamăgit de ceea ce păţise, dar mai ales că Hareta cedase şefului de jandarmi, a fugit în codru şi s-a făcut bandit, conform adevarul.ro.
Ani mai târziu, când a fost judecat pentru faptele de haiduc, i-a mărturisit procurorului că s-a apucat de haiducie fiindcă jandarmii i-au distrus familia şi l-au împins să trăiască în afara legii.
Coroi, încadrat de doi jandarmi - Foto: curentul.net
În pușcărie s-a apropiat de alți nelegiuiți, iar imediat după ce a fost eliberat s-a apucat de haiducie. Era 1930. Vreme de cinci ani a fost „spaima nordului”, controlând mai toate drumurile comerciale ce traversau județele Botoșani și Iași.
Din statisticile prezentate în rechizitoriul din 1936, când a fost prins în cele din urmă, reiese că banditul Coroi era autorul a peste 70 de tâlhării la drumul mare.
„A băgat spaima în bogătani. După numai un an de jafuri, le era frică să mai meargă singuri pe drum. Îi pândea şi în locuri vulnerabile le ieşea în cale şi le lua totul. Nu ierta nimic. De pe dealuri veghea drumurile de comerţ şi avea iscoade pricepute.
Nu se ducea la ghici niciodată, ştia ce are de luat şi cât. Noaptea umbla prin sate şi târguri, unde aveau evreii prăvălii sau unde erau bancheri, boieri sau hangii bogaţi. Năvălea brusc peste ei şi el lua totul “, a povestit Ghiță Munteanu, al cărui tată era cârciumar și de la care Coroi își mai cumpăra pâine, coniac şi alte alimente.
De altfel, acesta l-a cunoscut personal pe haiduc pe vremea când avea doar 7 ani. „Era înalt, frumos şi voinic. Venea îmbrăcat în jandarm cu banda după el. Aveam 7 ani şi stăteam în cămăruţă. A venit, mi-a zâmbit şi m-a mângâiat pe cap. Era om bun. Se arunca pe cal ca un acrobat“, l-a descris Munteanu pe haiduc.
Unul dintre lucrurile care l-au făcut legendar pe Ghiţă Coroi a fost modul său unic de a jefui. Coroi jefuia deghizat şi obişnuia să-şi anunţe victimele că vor fi prădate chiar şi cu o săptămână înainte.
Tot moş Ghiţă Munteanu, din comuna Copălău, judeţul Botoşani, povestea tuturor celor dispuşi să-l asculte una dintre aventurile de pomină ale haiducului.
Citește și: Cine a fost Andrii Popa, haiducul cântat de trupa Phoenix? A înființat un sat misterios în Dolj
Astfel, Coroi i-a trimis o scrisoare preotului Bâzu din Copălău, prin care-l anunţa că urmează să-l jefuiască, spunându-i exact data şi ora.
Își anunța victimele că le va jefui
În plus, i-a dat de ştire să pregătească şi banii dinainte, să nu mai piardă vremea. Speriat, preotul a alertat autorităţile, aşa că o ceată de jandarmi a patrulat toată ziua prin faţa casei preotului. Atunci Coroi şi-a intrat în rol.
„„Jandarmii au văzut că vine o femeie în fugă cu copilaş în braţe. Mic de tot şi plângea de mama focului. Femeia le-a spus rapid să o lase la preot că moare copilul fără slujbă. Jandarmii s-au dat imediat la o parte. Când a ajuns în casă, femeia era, de fapt, Coroi.
A dat copilul la o femeie din casă, a scos pistoalele şi le-a pus în pieptul preotului. L-a pus să scoată toţi banii, i-a băgat pe sub fustane şi l-a pus pe preot să stea în genunchi. I-a pus doi cartofi la ceafă şi i-a spus că dacă se ridică explodează grenadele.
Şi-a pus basmaua, a luat copilul care se liniştise între timp şi a plecat. L-au găsit pe preot amorţit de stat acolo cu cartofii după cap”, povestea Ghiţă Munteanu.
Că haiducul erauun maestru al deghizării, o spun aproape toţi cei care l-au cunoscut. Se costuma în jandarm, preot, femeie şi în orice putea să-şi păcălească urmăritorii.
Legendară a devenit și lovitura pe care a dat-o în casa unei doamne foarte bogată, din înalta societate
„A mers la Rosa Fischer, acasă la ea, în Botoşani. S-a aşezat confortabil şi i-a cerut toţi banii. Doamna Fischer a spus că nu are cheia de la casa de bani şi că va trimite pe cineva să o aducă. Zis şi făcut. A pus-o însă să cânte până atunci o melodie la pianul din salon.
Când apăsa clapele nu se auzea nimic. Coroi a ridicat imediat capacul pianului şi a găsit instrumentul plin de bijuterii. A intuit că se află acolo, le-a luat şi a plecat imediat, până să vină jandarmii“, a povestit și Gheorghe Lazarovici, al cărui tată a deținut moșia unde fusese argat tânărul Coroi.
Cum intuise Coroi unde se aflau bijuteriile? El observase că picioarele pianului erau lăsate sub presiunea greutăţii, mai scrie sursa citată. Plin cu ele, instrumentul nu mai putea să redea niciun sunet.
Pentru oamenii simpli Coroi nu era bandit, era haiduc în toată puterea cuvântului, ca pe vremuri, pentru că lua de la bogaţi şi dădea la săraci, dar îi și apăra pe cei amărâţi.
„A dat mulţi bani la oameni. Afla cine are nevoie şi se ducea şi dădea. Şi la Copălău, şi la Suliţa şi peste tot, ajuta săracii, orfanii şi văduvele. Aducea vaci femeilor cu copil mic şi amărâte. Numai pe bogaţi îi prăda“, a mai pus Munteanu.
Cum avea trecere mare la sexul frumos, arestarea i s-a tras tot de la o femeie, așa cum începuse și haiducia sa.
A fost prins în casa Ilenei lui Dodoi, amanta lui din Sulița. Se pare că aceasta l-ar fi trădat. A avut loc un schimb de focuri cu jandarmii, apoi s-a predat cu o singură condiție, să vină avocatul său, Mărgineanu, lucru care s-a și întâmplat.
La proces a fost apărat tot de acesta, nu este acuzat și de omor și i primete doar 6 ani de pușcărie. Salvarea lui a venit de la sutele de martori sosiți din toate colțurile Moldovei pentru a-l susține.
Verdictul s-a dat pe 8 decembrie 1936, dar după ce a intrat pe poarta închisorii, Coroi, așa cum îl știau oamenii, a dispărut pur și simplu.
Citește și: Care a fost cel mai mare haiduc din Moldova? Purta numele unui sfânt iubit de români
Una dintre presupuneri este că după eliberare, în timpul războiului, a fost dus pe front, unde a murit. Alte informaţii arată că şi-ar fi deschis pe lângă Bacău o cârciumă, cu iubita sa de la Suliţa, chiar cea în casa căreia fusese prins
Dar cei care l-au cunoscut direct, precum Ghiţă Munteanu, au cu totul altă opinie. El spune că l-a văzut pe Coroi, după 1950, acesta fiind îmbrăcat în uniformă de milițian cu grad mare. Și presupune că își schimbase și numele.
„Eram tânăr, aproape de 30 de ani. Cred că era după 1950. L-am văzut cu ochii mei. Era mai în vârstă, dar avea aceleaşi trăsături şi mai ales aceleaşi voce şi gesturi. Verifica nu ştiu ce contrabandă. Era în uniformă de miliţian, cu grade mari. Era şi cu alţii.
M-am dat mai încolo şi am spus, „Ce faci, nea Coroi?”. S-a întors la mine şi mi-a făcut din deget: „Să uiţi ce-ai zis”, şi mi-am pus fermoar la gură. L-au mai văzut şi alţii în miliţian. Se spune că a murit cândva prin 1970 şi că avea alt nume“, a mai povestit Ghiță Munteanu.
Şi Gheorghe Lazarovici a aflat acelaşi lucru.
„Am auzit că ar fi ajuns în grad mare la Miliţie sau chiar la Securitate. Era foarte deştept şi cunoştea totul despre bandiţi. Într-adevăr, avea o inteligenţă rară şi cel mai probabil a făcut şcoală, fiindcă ieşise încă tânăr din puşcărie“, a spus acesta.
Deși a devenit, practic, o fantomă, se pare că, într-adevăr, fostul haiduc Gheorghe Coroi ar fi fost recrutat de securitatea comunistă și a ajuns chiar general, comandând școala de ofițeri de la Băneasa. Ar fi murit prin 1979, în București.
Dar oamenii din nordul Moldovei preferă să-și amintească doar de haiducul Coroi, cel care a sfidat ani buni autoritățile, jefuindu-i pe cei bogați și împărțind la cei nevoiași.
