Înaintea fugii lui Mihai Pacepa, un alt spion român rămânea definitiv în SUA, cu tot cu valiza diplomatică cu care fusese trimis în misiune.
În anul 1973, Constantin Răuţă era încadrat la Direcția Informații Externe (DIE) şi "instruit să facă spionaj", potrivit cererii acestuia de revizuire a sentinţei prin care a fost condamnat la moarte.
A acceptat numele conspirativ «Călin» și a promis că atâta timp cât se va afla în străinătate va îndeplini misiuni de spionaj pentru DIE, el fiind instruit pentru executarea unor misiuni anti-NATO.
În noiembrie 1973, Răuță a transportat în Statele Unite o valiza diplomatică, iar pe aeroportul din New York s-a predat organelor de poliţie americane.
În valiza diplomatică se aflau date şi documente care aveau caracter de "secret de stat". El a rămas în Statele Unite, obţinând cetăţenia americană.
După 1973, a organizat și participat la numeroase proteste împotriva încălcării drepturilor omului în România, a fost prezent la audieri în Congresul SUA, a vorbit la posturile de radio Vocea Americii și Radio Europa Liberă.
În 1974, Constantin Răuţă a fost condamnat la moarte pentru trădare. Apoi au existat două tentative de asasinare la adresa lui.
În 2010 i-a fost comutată pedeapsa la 20 de ani de închisoare
Mandatul de executare emis în timpul regimului comunist pe numele fostului ofiţer DIE Constantin Răuţă a fost anulat de Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, abia în 2010.
Instanţa militară a decis să comute pentru Constantin Răuţă pedeapsa cu moartea în pedeapsa cu 20 de ani închisoare pentru infracţiunea de trădare prin transmitere de secrete.
Referitor la pedeapsa de 20 de ani închisoare instanţa " a constatat că termenul de prescripţie a executării pedepsei pentru persoana fizică - potrivit modificării Codului penal prin Legea 278 din 2006 - este de 20 de ani, când pedeapsa care urmează a fi executată este detenţiune pe viaţă ori închisoarea mai mare de 15 de ani".
Astfel, pentru Răuţă termenul de prescripţie pentru pedeapsa de 20 de ani de închisoare a apărut la 20 de ani după condamnarea lui din 1974, respectiv 1994.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, în 30 ianuarie 2009, cererea de revizuire a sentinţei de condamnare la moarte, dispuse în 1974 în cazul lui Constantin Răuţă, fost ofiţer în Direcţia de Informaţii Externe, în regimul Ceauşescu, pentru că el nu a dovedit existenţa unor împrejurări neştiute de instanţă.
În iunie 2020, Constantin Răuță, s-a stins din viață în Statele Unite, unde locuia, suferind de o boală neiertătoare. A primit diagnosticul la sfârșitul lui noiembrie 2019, apoi au urmat tratamente și spitalizări. În SUA, unde a locuit vreme de cca. 47 de ani, acesta a fost un respectat om de știință.
Fuga lui Pacepa
În iulie 1978, Pacepa a fost trimis de Ceaușescu în RFG pentru a transmite un mesaj secret Cancelarului german Helmut Schmidt, și acolo a cerut azil politic în SUA prin intermediul ambasadei americane din Bonn. Cererea sa de azil a fost aprobată de președintele Jimmy Carter. La 28 iulie 1978 generalul Pacepa a fost transportat în secret cu un avion militar american la aeroportul prezidențial de la Andrews Air Force Base de lângă Washington, D.C..
În septembrie 1978, regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu i-a dat două condamnări la moarte, în contumacie, pentru crimă de înaltă trădare și a pus un premiu de două milioane de dolari pe capul său. Yasser Arafat și Muamar al-Gaddafi au pus, de asemenea, câte un premiu de un milion de dolari pentru asasinarea generalului în SUA.
