Studiul Leesman a fost realizat în peste 2.000 de birouri ce găzduiesc circa 250.000 angajați, distribuiți la nivel global.
Productivitatea la locul de muncă este influențată de factori precum mobilitatea și adaptarea spațiului la diverse tipuri de activități (precum lucru individual, întâlniri unu la unu sau ședințe), nivelul zgomotului de fond sau ergonomia spațiului.
De asemenea, studiile arată că designul birourilor afectează activitatea creierului, precum și comportamentul celor care lucrează în birourile respective. Herman Miller a realizat un studiu neurofiziologic alături de Claremont Graduate University’s Center for Neuroeconomics Studies, iar din acesta a reieșit că felul în care este organizat biroul afectează dispoziția și nivelul de stres, măsurate prin nivel hormonilor oxitocină (asociat stării de încredere, cooperare și atașament) și adrenocorticotropină (asociat cu stresul și starea de agitație). Astfel, după ce au plasat angajații în trei spații cu design diferit au constatat că designul afectează starea de spirit, nivelul de încredere și de stres. O altă constatare a fost că angajații mai fericiți, conform indicatorilor din studiu, au fost și cei mai performanți.
Companiile din IT, direct vizate
În acest context, Horațiu Didea, managing partner al unei companii care oferă soluții de amenajare pentru birouri, explică proaspăta preocupare a managerilor din România pentru spații care să genereze performanță și să asigure retenția angajaților pe o piață unde forța de muncă de calitate este pe cale de dispariție: “Peste 80% dintre clienții Workspace Studio sunt companii care lucrează sau au legătură strânsă cu domeniul IT. Vorbim atât despre companii mici, cât și despre multinaționale din acest segment de piață. Pentru că sunt foarte conectate la tendințele globale, dar și în contextul competiției intense pentru forța de muncă specializată, sunt primele care au înțeles importanța amenajării birourilor dupa principii de ergonomie și design centrat pe ființa umană și pe activitatea utilizatorilor, precum și impactul direct al amenajării în retenția angajaților și recrutare”.
Potrivit acestuia, birourile prezentului trebuie să atragă, să încurajeze, să favorizeze și să rețină talentul, iar eforturile managerilor vin în completarea noilor preocupări ale angajaților. “Angajații, pe de altă parte, iau în considerare dotări precum scaunul sau biroul, cantitatea de lumină naturală, acustica, zgomotul de fond. Angajații sunt mult mai atenți astăzi la felul în care arată locul în care își petrec peste 30% din timp, pentru că au înțeles cât de mult le poate influența viața. Personal, cred că ergonomia este foarte importantă și devine un factor determinant în alegerea unui job sau al altuia. Angajații devin tot mai atenți la menținerea unui lifestyle sănătos, iar corelația cu calitatea pieselor de mobilier nu poate fi negată”, a mai precizat acesta. 
Ajustare la milimetru
Didea oferă ca exemplu ajustarea fină a scaunului în funcție de conformația corpului care poate face diferența pentru o persoană care acuză în general dureri de spate. Pe lângă spătarul cu tensiune programată care oferă un suport zonal unic utilizatorului, există scaune care se ajustează la nivel de finețe milimetrică, oferind un balans echilibrat utilizatorului indiferent de înălțimea și greutatea acestuia datorită mecanismului de basculare cu arc foaie, cel mai performant din industrie. Investiția într-un post de lucru poate varia între 300 și 3000 de euro.
În acest context, cei mai mulți manageri apelează la proiecte integrate, însă lucrurile nu se opresc aici. Potrivit lui Horațiu Didea, tot mai multe persoane și afaceri mici din domeniul IT sau conexe achiziționează scaune pentru biroul de acasă, scaune Herman Miller în special, acestea fiind de altfel produsele sunt cele mai solicitate și care reprezintă un total de 30% din întreaga cifră de vânzări a companiei. Domenii interesate de aceste aspecte sunt cele creative, care presupun destul de multe ore petrecute la birou: design, grafică, advertising.
„Businessurile mici nu solicită de obicei soluțiile integrate, pentru că birourile lor sunt în clădiri de tip office și partea de amenajare este realizată de cele mai multe ori de proprietarii clădirilor. Pentru un programator, de exemplu, este extrem de important să își poată ajusta biroul pe înălțime, pentru a scrie un cod și din picioare, să aibă la dispoziție un spațiu unde să poată face întâlniri unu la unu cu colegii pentru revizuirea codului sau să stea pe o canapea pentru ceea ce noi numim “muncă/activitatea de contemplare” gândindu-se la o soluție tehnică. În acest context, scaunele și birourile Herman Miller sunt tot mai solicitate de freelanceri și de companii mici, cu câțiva angajați, care vor să-și amenajeze birourile și aleg produse ergonomice”, a mai exemplificat Horațiu Didea din experiența sa cu clienții.
Zgomotul de fond creează stress
Pe lângă spațiul de lucru dedicat efectiv angajatului, a început să existe o preocupare și pentru amenajarea corespunzătoarea a spațiului comun, lucru important mai ales în cazul birourilor open-space, atât de comune la noi. Soluțiile de izolare fonică sunt ideale pentru open space, fiind create în principal pentru a minimiza zgomotul de fond care afectează multe birouri de acest gen, dar și pentru a crea “oaze” în care angajații să se poată concentra sau să poată avea conversații fără a fi deranjați. Didea recunoaște însă că, deocamdată, cererea nu este încă nici pe departe la nivelul la care este nevoia, nefiind cu adevărat conștientizată sau încă netratată de angajatori. “Zgomotul de fond este o mare problemă în majoritatea birourilor open-space și, deși există astfel de soluții foarte aspectuoase și eficiente, sunt puține companii care investesc în acest tip de soluții. Însă cu pași mici, sunt convins că acestea vor deveni din ce în ce mai populare”, a precizat acesta.
Cele mai multe companii dispuse să investească în starea de bine a angajaților sunt din București. În ultimii ani, câteva orașe din provincie s-au alăturat pieței, în ultimii doi ani Clujul devenind o zonă relevantă pentru business. În 2018, potrivit managerului Workspace Studio, Timișoara este mai activă. Preocupările constante pentru retenția angajaților prin metode out of the box se reflectă și în cifra de afaceri a companiilor care oferă astfel de soluții. De exemplu, businessul condus de Horațiu Didea este unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața de amenajări de birouri din România, generând afaceri de 4 milioane de euro în 2017, o creștere de 60% față de anul precedent.
