Puțin oameni nu-și încep cu o cafea fiecare zi. A devenit o băutură atât de populară, încât ne vine greu să credem că a existat un timp în care ea nu fusese, pur și simplu, descoperită. Deși istoria cafelei a rămas destul de misterioasă, știm mai exact care a fost situația ei în privința rmânilor și a Țărilor Române.
De când beau oamenii cafea? Cine a fost primul român care a consumat din populara băutură?
Surprinzător, poate, originea consumului de cafea este destul de misterioasă. Cine a fost prima persoană care a făcut o băutură din boabe de cafea?
Nu se știe, dar există multe legende despre originile sale. Conform celei mai vehiculate dintre ele, în secolul 9, un crescător de capre din Etiopia, pe nume Kaldi, și-ar fi văzut caprele comportându-se ciudat după ce au mâncat niște fructe de pădure în munți.
Citește și: Cea mai scumpă cafea din lume costă 2.500 de dolari pe kilogram. Ce o face atât de specială?
Kaldi, aparent entuziasmat de descoperire, a dus boabele la un călugăr local care le-a dezaprobat și le-a aruncat în foc.
Dintr-o dată, camera călugărului s-a umplut cu o aromă bogată și seducătoare. Boabele prăjite au fost scoase rapid din foc și, după ce au fost măcinate, au fost amestecate cu apă fierbinte, creându-se prima ceașcă de cafea, potrivit iflscience.com.
Oricât de delicioasă ar părea această poveste, ea este probabil fictivă, deoarece nu apare în scris până în secolul 17.
Există numeroase alte povești legendare similare cu cea a lui Kaldi, dar și acestea sunt îndoielnice.
Totuși, având în vedere abundența sa în zonele muntoase ale Africii, s-a sugerat că obiceiul consumului de cafea ar fi putut fi practicat inițial, de popoarele africane, inclusiv de cele din Etiopia.
O ceașcă de cafea pare cel mai firesc lucru în ziua de azi - Foto: Freepik (imagine cu rol ilustrativ)
În plus, nu s-au găsit până acum niciun fel de dovezi că iubita cafea ar fi fost cultivată și consumată vreodată de marile civilizații antice, cum ar fi egiptenii, grecii, romanii sau regatele din Orientul Mijlociu.
Se crede că primele dovezi solide ale consumului de cafea apar în lucrările medicale din secolul al IX-lea d.Hr. ale influentului medic persan Abū Bakr Muhammad ibn Zakariyyā al-Rāzī, cunoscut și sub numele de Rhazes în latină.
Primii care au băut cafea au fost musulmanii
Potrivit lui al-Rāzī, ceea ce el numea „bunn” (despre care se crede că înseamnă boabe de cafea) și „buncham” (băutură făcută din acele boabe) era „o băutură care este bună pentru cei cu fire fierbinte, dar scade dorința sexuală”.
O altă mărturie - tot medicală - este și prima apariție confirmată a boabelor în textele lui Abū ʿAlī al-Ḥusayn ibn ʿAbd Allāh ibn al-Ḥasan ibn ʿAlī ibn Sīnā sau Avicenna în latină.
În cartea sa din secolul al XI-lea, The Canon of Medicine, acesta a descris „bunn” ca o modalitate de a verifica mirosurile neplăcute asociate cu transpirația corporală, o modalitate de a curăța pielea și de a te împrospăta, având în același timp proprietăți care ar putea afecta mintea. Aceasta, se pare, este prima referire la cafea ca stimulent.
Cafeaua a devenit curând un succes în lumea arabă, unde a început să fie folosită pentru a ajuta la concentrare în timpul rugăciunilor lungi, în special în timpul devoțiunilor nocturne.
Citește și: Cine a fost primul român care a băut cafea? Când a ajuns iubita licoare în țara noastră?
Până în 1414, băutura a apărut în Mecca, iar mai târziu a fost răspândită în Egipt din Yemen, unde a contribuit la înființarea cafenelelor din Cairo, care erau încă asociate cu sufismul, un curent religios mistic aparținând islamismului.
Primele „case de cafea” au fost create și în locuri precum Alep, în Siria, și mai târziu, la începutul secolului al XVI-lea, în Istanbul, capitala Imperiului Otoman.
La fel ca și cafenelele de astăzi, ele serveau drept spații confortabile pentru ca oamenii să se întâlnească, să se joace, să se relaxeze și să împărtășească știri, povești și idei unii cu alții.
Piața Sf. Anton din Centrul Vechi, la 1856, cu Biserica Domnească în stânga, și Cafeneaua Veche, deschisă la 1781, în dreapta imaginii - Foto: Arhiva
Totuși, aceste locuri erau privite cu suspiciune și de către autoritățile islamice. Gânditorii ortodocși considerau cafeaua drept o potențială substanță toxică, la fel ca hașișul (canabisul) și alcoolul, care erau interzise.
Astfel, s-au făcut eforturi pentru interzicerea totală a cafelei, dar, în cele din urmă, acest lucru a fost abandonat după ce s-a subliniat faptul că, spre deosebire de vin, cafeaua nu era menționată în Coran ca fiind interzisă.
Lucru cumva firesc dat fiind că ea fusese descoperită la câteva secole după scrierea Coranului.
Citește și: Care e cea mai veche cafenea din Țara Românească? Rezistă de 200 ani. Eminescu și Caragiale, clienți
Cafeaua s-a răspândit în Europa prin două rute: din Imperiul Otoman și peste mare, din Mocha, locul de origine al cafelei din Yemen.
În secolul al XVII-lea, Compania Engleză a Indiilor de Est și Compania Olandeză a Indiilor de Est s-au infiltrat în rețeaua comercială a cafelei din Orientul Mijlociu.
1504, anul în care primul român a băut cafea
La început, consumul de cafea în Europa a fost privit cu suspiciune, deoarece era asociat cu cultura musulmană.
Acest nivel de rezistență culturală a fost atât de pronunțat încât, pentru a-l calma, în jurul anului 1600, Papa Clement al VIII-lea ar fi botezat cafeaua pentru ca aceasta să poată fi savurată mai confortabil de creștini, contestând astfel monopolul musulman.
Primul român care a băut cafea a făcut-o în anul 1504, la scurtă vreme după moartea lui Ștefan cel Mare, voievodul Moldovei.
A fost vorbă de Ionică Tăutu, trimisul la Constantinopol al fiului și urmașului lui Ștefan pe tronul principatului, Bogdan cel Orb sau cel Chior.
„Cel dintâi român care a băut cafea a fost logofătul lui Bogdan Chiorul, Ion Tăutul. El a fost trimis de Vodă la Constantinopol, ca să închine Moldova turcilor. Stând cu vizirul la masă, i s’a adus cafea.
Tăutu nu’şi putea da cu socoteală ce băutură e asta, aşa neagră, şi nici nu visa că ea e fierbinte. El vedea că vizirul nu’şi bea cafeaua – vizirul aştepta să se mai răcească – și credea că Vizirul aşteaptă ca Tăutul să închine şi să bea înainte, ca oaspe ce era.
Tăutul ridică ceaşca şi strigând: „Trăiască Măria Sa, Împăratul”, de-te cafeaua pe gât dintr’o sorbitură”, nota cronicarul Ion Neculce, conform numărului din 15 ianuarie 1894 al revistei „Vatra”, citat de turismistoric.ro.
Reacția boierului moldovean i-a uimit pe cei prezenți, în frunte cu Marele Vizir. Neștiind că licoarea era fierbinte, el s-a trezit cu o arsură teribilă în gură. Dar a avut prezență de spirit și a reușit să salveze situația.
„Deodată sări în picioare, ars pe gât de cafea, şi strigă cât îl ţinură plămânii: „Trăiască Împăratul şi Vizirul”. El a strigat, fiindcă nu mai putea de arsură.
Vizirul a rămas cu gura căscată, auzindu-l închinând cu glas aşa de tare. Bietul logofăt şi-o fi adus aminte multă vreme de „băutură Turcului””, mai menționează sursa citată.
În Țările Române cafeaua a pătruns, însă, mult mai târziu. Abia la 1667, în vremea domnitorului Radu Leon (1664-1669), Kara Hamie, fost oștean în garda palatului sultanului din Constantinopol, a deschis în București primul „magazin de cafea” atestat documentar, ce se afla în centrul Capitalei.
Ea se găsea pe locul unde avea să fie înălțat Hanul Șerban-Vodă și unde, astăzi, se află clădirea principală a Băncii Naţionale a României.
Citește și: Cum trebuie preparată cafeaua decofeinizată ca să nu fie periculoasă pentru organism?
Iar cea mai veche cafenea, care rezistă și la ora actuală pe străduțele din Centrul Vechi este Cafeneaua Veche, situată la capătul străzii Covaci dinspre Piața Sf. Anton.
Povestea ei a început în anul 1781, fiind înființată de armeanul Ştefan Altîntop. El a cerut şi a primit permisiunea din partea domnitorului Alexandru Ipsilanti - contra unei taxe „piperate”, de 10 taleri pe an - să construiască o cafenea în apropierea Curţii Domneşti.
