De ce a fost Puiu Călinescu condamnat la moarte? „Louis de Funes al României”, așa cum a fost supranumit, a avut o viață plină de drame personale. A mascat acest lucru mereu, în fața publicului, din respect pentru acesta și meseria sa. Pe 17 mai se împlinesc 27 de ani de la ultima lui suflare.
De ce a fost Puiu Călinescu condamnat la moarte? Dramele din viața marelui actor
Multe generații de români și-l amintesc mai ales din rolul Trandafir din seria filmelor cu „Brigada Diverse”.
În ele a făcut un trio formidabil alături de Dem Rădulescu și Jean Constantin, cu toții personificând niște borfași simpatici, mereu gata să intre în bucluc și cu vigilenta echipă specială a Miliției, în frunte cu Toma Caragiu, pe urmele lor.
Dar Puiu Călinescu a fost mult mai mult decât partiturile comice intepretate pe marele ecran, pe scena teatrului ori în numeroasele apariții televizate.
A venit pe lume pe 21 iunie 1920 în București, dar a rămas orfan de mamă - muncitoare la fabrica de ţigarete - la doar 5 ani, aceasta murind la numai 23 de ani.
Tatăl, un actor cunoscut al acelor vremuri, Jean Tomescu, își luase oricum lumea-n cap, nevrând să-și recunoască odrasla.
Citește și: Zâmbetul lui Puiu Călinescu masca o durere adâncă. Inima sa a cedat imediat după moartea fiicei sale
Așa că Alexandru, așa cum scria pe certificatul său de naștere, a fost crescut de bunica din partea mamei, apoi de allţi unchi şi mătuşi.
Într-un interviu pentru revista Flacăra, din 1984, actorul rememora cu umorul binecunoscut și prima sa „încercare” artistică, una ce s-a soldat cu pantaloni uzi și cu un sfat ferm din partea mamei sale.
La debutul cinematografic, în 1954, în filmul „Ilie în luna de miere” - Foto: Facebook/Cineclic
„Ca orice bun bucureştean m-am născut in Groapa lui Ouatu. Aici am învăţat de toate cele, aici mi-am petrecut copilăria. Nu ştiam ce este o scenă până în clasa a Il-a, când a trebuit să spun o poezie.
Am apărut pe scenă, dar n-am scos nici un sunet. Probabil de emoţie mă schimonoseam într-aşa un hal că lumea se prăpădea de râs.
Azi trebuie să recunosc că lumea râdea nu de schimonoselile mele, ci pentru că pur și simplu mi se udaseră pantalonii chiar în fața publicului.
Atunci, biata mamă mi-a zis: „Băiatul mamei, actor să nu te faci”. A avut dreptate. Nu m-am făcut”, spunea Puiu Călinescu în interviul citat de dosaresecrete.ro.
Apoi a urmat liceul și primele manifestări ale unui taent actoricesc inexistent atunci, în clasa a II-a, în cadrul așa-numitelor „ateliere populare.
Citește și: Cum au ajuns în pușcărie Jean Constantin și Puiu Călinescu. I-a apucat de freză și a vrut să-i tundă
Dar Puiu nu s-a ferit nici de munca e jos, mai ales că fusese nevoit să lucreze încă din fragedă adolescență pentru a fi acceptat de unchiul său să locuiască în casa acestuia.
„Prima mea muncă de artist a fost să lipesc afişe de spectacole în Bucureşti, la cinema. Pe vremea aceea erau filme mute şi în pauză, când se schimbau rolele cu peliculă, eu ieşeam în sală, în faţa ecranului, ca să fac lumea să râdă.
Eu nu am şcoli şi diplome, ce am învăţat am învăţat din acele filme, de pe stradă şi din viaţă. Secretul este munca, munca neîntreruptă, cu idei noi, cu veşnice căutări!”, povesta el în emisiunea „Planeta Cinema”, a Eugeniei Vodă.
Cu neuitații Dem Rădulescu și Jean Constantin, cu care a formst trioul de borfași simpatici din seria „Brigada Diverse” - Foto: Facebook/Studiourile Buftea
17 ani de la decesul lui „Trandafir”
În 1939, a fost descoperit de profesorul de canto Mihai Vulpescu, care l-a sfătuit să intre în Sindicatul artiştilor și a dat examen în fața unei comisii conduse de marele George Vraca.
Și-a luat sufletu-n dinți, a recitat „Peneș Curcanu”, celebra poezie a lui Alecsandri, apoi „am făcut câteva imitații și... am fost uns actor”,
Fiind de-acum actor profesionist, deși fără facultate, a jucat în „Liga Culturală” a marelui istoric Nicolae Iorga.
„Prima piesă, „Procurorul Hallers“, cu marele Storin în rolul principal”, mai spunea Puiu Călinescu.
Dar a venit războiul și a fost înrolat într-o unitate din Târgoviște și pregătit pentru a fi trimis pe front. Atunci, a făcut nebunia vieții lui, ce îi putea scurta existența, iar lumea n-ar mai fi știut de Puiu Călinescu.
Auzind că urma să fie tuns, a sărit pur și simplu gardul unității și dus a fost. Ani mai târziu, după încheiera conflagrației mondiale, a aflat întâmplător că figura pe lista celor condamnați la moarte pentru dezertare.
Citește și: Părintele seriei Brigada Diverse, acuzat de furt. Filmul, oprit. A fost însurat cu o celebră actriță
„Când am văzut ce se întâmplă acolo, am decis că armata nu e petru mine. Am sărit gardul și am fugit a doua zi.
Numai că după ceva vreme, am fost nevoit să merg să-mi schimb niște acte. Războiul se sfârșise demult, însă maiorul care trebuia să se ocupe de reînnoirea documentelor m-a descoperit pe lista dezertorilor și mi-a zis: „Ce-ai făcut, tovarășe Călinescu?”. Dumneata ești condamnat la moarte”.
Am rămas fără cuvinte. Eu începusem deja să joc la teatru și eram condamnat la moarte fără să fi știut. Acum, dacă mă gânesc, pot spune că am fost un om norocos”, a povestit actorul mai târziu.
În anul 1948, intră în echipa Teatrului „Constantin Tănase” - numit „Savoy” la acea vreme – unde l-a consacrat şi căruia artistul i-a rămas credincios până la sfârşitul vieţii.
Între timp, în 1944, își cunoscuse și viitoarea soție, între cei doi fiind o pasiune înflăcărată, după cum avea să povestească, peste ani, fiica actorului, Carmen, într-un interviu pentru Jurnalul Național.
„Mama l-a cunoscut de prin 1944. A fost o iubire nebună. Mama, fată de pension, cu fiţe, avea o prietenă şi mergeau împreună la film.
Taică-miu juca în pauză la cinematograf. Se uita la Stan şi Bran, la Charlie Chaplin şi apoi intra şi juca… Ei au fost profesorii lui! ”, și-a amintit aceasta.
În rolul detectivului „Columbo”, varianta românească, din marele succes „Nea Mărin miliardar” - Foto: Facebook/Studiourile Buftea
Prin anii '70, succesul lui Puiu Călinescu ca atinge cote maxime și cunoaște fericirea în sânul familiei, odată cu nașterea celor două fiice.
Dar soarta îi mai pregătea o lovitură dură, de parcă ar fi cerut tribut pentru lucrurile bune care i se întâmplaseră până atunci copilului orfan și cu tată ce a dat bir cu fugiții.
Puiu Călinescu a trecut prin coșmaru suprem al oricărei părinte: a fost nevoit să-și vadă fiica mai mică moartă. Tragicul eveniment a fost rememorat tot de Carmen Călinescu, fata cea mare a artistului.
„În 1995, sora mea, Silvia, a murit la 50 de ani. Între mine şi ea era o diferenţă de 11 ani. A avut o moarte fulgerătoare. Era văduvă şi rămăsese singură. Băiatul ei, Bogdan, era plecat la mare.
În 1995 nu prea erau telefoane mobile să ţinem legătura. Eu, cu mama şi cu tata, eram în vacanţă, la Predeal. Când ne-am întors în Bucureşti, am sunat-o pe Silvia, dar nu răspundea. Am mers şi am spart uşa. Ea era moartă în hol. Făcuse comoţie cerebrală”, povestea Carmen Călinescu.
Puiu Călinescu găsește puterea să urce din nou pe scenă, deși juca pe gratis după pensionare, doar din marea sa dragoste pentru spectatori și meserie.
Dar, măcinat de ceea ce se întâmplase, organismul lui începe să cedeze și ajunge pe mâinile medicilor.
În martie 1997, la doi ani de la tragicul eveniment, a început să nu mai vadă i s-a făcut rău chiar pe scenă, suferind, cel mai probabil, un preinfarct.
Citește și: Cum a ajuns Vlad Rădescu cel mai popular actor român din China? Filmul ce l-a făcut o legendă acolo
După investigațiile din spital revine pe scenă, dar, curând, va intra pe „ultima turnantă” a vieții sale.
Pe 1 mai 1997 a mers cu familia la Sinaia, unde i s-a făcut rău. A doua zi a fost dus de urgenţă la Spitalul Floreasca, unde a fost internat la reanimare.
Cu o zi înainte de a muri dădea semne că se simte mai bine. Fiica sa, Carmen, îl găseşte chiar glumind cu asistentele în salon. Dar, la ora 5 a după-amiezei de 16 mai, este anunțată că tatăl său a murit.
„În acel moment am simţit că mă prăbuşesc, cu punga în care aveam supa şi compotul pe care şi le dorise. Am apucat să văd că în patul lui era altcineva.
Când plecasem dimineaţa de la spital, era bine, vorbea, şi nu înţelegeam ce s-a întâmplat. Mi s-a spus că decedase la 16:45”, îşi mai amintea Carmen în interviul menționat.
Așa a plecat spre eternitate, la 76 de ani, marele Puiu Călinescu, cel care va rămâne peste timp drept „Trandafir” sau „Columbo”, varianta românească ori chiar Spirache, un popular personaj de televiziune inventat chiar de el.
