Una dintre cele mai excentrice prezenţe din viaţa mondenă a începutului de veac XX a fost, cu siguranţă, Maria Cantacuzino, considerată pe drept cea mai frumoasă prinţesă aristocrată a vremii.
Drama soției lui Enescu
Prietenă apropiată a reginei Maria, ea s-a iubit cu prinţul Mihail G. Cantacuzino, cu filosoful Nae Ionescu şi cu muzicianul Dinu Lipatti, pentru ca mai târziu să devină soţia marelui compozitor George Enescu.
Născută în 1878 într-o familie de boieri moldoveni din Tescani, tânăra timidă cu părul negru-arămiu, înaltă şi cu râs cristalin, a fost cerută de soţie, la 18 ani, de un boier muntean din marele clan al Cantacuzinilor, Mihail.
Citește și: FOTO Satul cu 6.000 de locuitori care stau pe aceeași stradă, lungă de 9 km: E comparat cu Toscana
A visat mult la această căsnicie, dar mariajul a existat doar pe hârtie. Pentru Maruca, cum o alintau toţi, ochii nu s-au mai uscat deloc după ce a descoperit că acesta iubeşte mai mult vinul şi domniţele de consumaţie, în contrast cu dragostea ei timidă.
Şi-a prins soţul înşelând-o cu sora ei
Mai mult, pe parcursul relaţiei lor îşi prinde soţul în pat cu sora ei, Nellie. Acest lucru o determină să ceară divorţul, dar Mihai o imploră să-l ierte măcar de dragul celor doi copii pe care îi făcuseră împreună.
Nu poate să se despartă decât psihic de el şi decide să rămână sub acelaşi acoperiş.
La puţin timp după această ruptură, Mihai Cantacuzino moare într-un accident de maşină, tragedie care o face pe Maruca să o ia pe altă cale şi să i se deschidă apetitul pentru aventură.
Citește și: Povestea omului-lup care a băgat frica în locuitorii unui sat din Transilvania: Blestemat la naștere
„Anturajul select a făcut-o să beneficeze de cea mai înaltă instruire în spiritul filosofiei şi al artei. Aşa l-a cunoscut de fapt pe marele Nae Ionescu, alături de care a trăit o iubire devastatoare”, povesteşte istoricul Dan Falcan.
Filosoful a rămas impresionat de vitalitatea ei, deşi era cu zece ani mai în vârstă.
A încercat să se sinucidă de mai multe ori
Prietenia lor, nota prinţesa, era una „eterică, în domeniul transcendental al spiritului”, dar nu excludea dintre calităţi virilitatea lui.
Relaţia lor nu a fost una lipsită de precipitaţii, deşi s-a consumat vreme de şapte ani, potrivit historia.ro.
Între timp, viaţa ei sentimentală lua foc, astfel că, în acelaşi timp se îndrăgosteşte la prima vedere, într-o noapte de Revelion, de marele George Enescu, chemat să cânte la curtea reginei Maria şi a lui Ferdinand.
Prinţesa s-a îndrăgostit la prima vedere de marele compozitor George Enescu
Biografii muzicianului spun că acestuia nu i-a picat tocmai bine să fie muzician la curtea prinţesei din Sinaia, cu atât mai mult cu cât, în acea vreme el era considerat doar un simplu lăutar.
Deşi se îndrăgosteşte nebuneşte de ea, Enescu este nevoit să plece în Franţa după terminarea războiului.Un alt motiv de depresie pentru prinţesă, pe lângă despărţirea de Nae Ionescu.
Aşa ca, imediat, Măruca decide să se sinucidă turnându-şi acid pe faţă.
Un gest extrem şi greu de înţeles, mai ales că era obsedată de frumuseţea ei. “Fiecare apariţie a Mărucăi era un adevărat spectacol de feminitate. Cu toate astea, una dintre marile ei manii era aceea de a sta pe întuneric.
Nu a fost prima dată când a încercat să se sinucidă. A fost urmărită parcă de blestemul sinuciderii tatălui său, fapt care i-a declanşat aceste stări depresive”, explică Falcan.
Tatăl ei, un om cu două facultăţi la Paris, se sinucide la vârsta de 45 de ani, ducând cu el în mormânt motivul acestui gest disperat. Fratele, Constantin, îşi pune şi el capăt zilelor aparent inexplicabil în vreme ce sora mai mică, Nellie, moare nebună, întocmai ca Eufrosina, bunica pe linie paternă.
Citește și: ANAF, pregătită să-i „faulteze” pe românii care au popriri pe salarii: Băncile, obligate să dea date
După tentativa ei de sinucidere, Enescu s-a întors de urgenţă la Bucureşti, acolo unde a cumpărat o casă, pe Calea Victoriei, în care i-a fost alături. Între timp, in 1937, s-au căsătorit.
„Enescu merita mai mult de la Maruca, pe care o iubea sincer şi curat. Ea a mai clacat în timpul relaţiei, dar el se făcea că nu vede, nu aude. Exact ca în cazul relaţiei dintre Eminescu şi Veronica Micle!”, explică istoricul Dan Falcan.
După căsătorie, soţii Enescu au părăsit ţara, în 1939. Au revenit pentru scurt timp după război, pentru a pleca apoi, definitiv, în 1946.
S-au stabilit la Paris, unde Enescu şi-a întreţinut familia din concertele şi cursurile susţinute.
Chiar şi după căsătorie, viaţa de familie a cuplului legat de treizeci de ani de iubire tulbure a fost una agitată. Au existat zvonuri legate de o eventuală relaţie extraconjugală a prinţesei cu mai tânărul Dinu Lipatti.
Şi chiar şi despre Enescu s-a spus că şi-ar fi înşelat adorata soţie cu Claudia Rogulski, femeia adusă în casa de la Paris ca îngrijitoare. Măruca i-a rămas soţie până în ultima clipă din viaţă. Enescu a murit bolnav şi pe jumătate paralizat, în mai 1955.
Citește și: Foști premieri ai României, despre gaura din buget: „Eu nu cred că domnul Ciucă știa de gaură"
După moartea compozitorului, prinţesa iubită a trăit în Eveţia şi i-a supravieţit lui Enescu până în 1968. Amândoi sunt înmormântaţi în cimitirul Père Lachaise din Paris.
Pe piatra funerară, Măruca a cerut să nu îi fie trecut titlul de prinţesă la care a ţinut toată viaţa , ci să fie amintită ”Maria Enescu, născută Rosetti -Tescani”, potrivit adevărul.ro.
