2023 va fi cel mai cald din istorie, a transmis Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene. Anunțul a venit după au fost analizate datele care au arătat planeta s-a confruntat și cu cea mai caldă lună noiembrie din istorie.
E oficial. 2023, cel mai cald an din istorie. Previziunile sumbre pentru viitor
După luni de așteptări, este oficial - 2023 va fi cel mai cald an înregistrat vreodată.
Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene a făcut anunțul după ce a analizat datele care au arătat că în lume a avut loc cea mai caldă lună noiembrie din istorie.
Luna care a trecut a devenit a şasea la rând în care s-au doborât recorduri de temperatură. Cu o temperatură medie globală de 14,22 grade Celsius, noiembrie 2023 este cu 0,32 grade Celsius peste recordul precedent, stabilit în noiembrie 2020, conform cbsnews.com.
Toamna boreală (septembrie-noiembrie în emisfera nordică) este astfel cea mai caldă din istorie, cu o medie globală de 15,30 grade Celsius , adică „o marjă” de 0,88 grade Celsius peste medie.
„2023 are acum şase luni şi două anotimpuri care au depăşit recordurile. Această lună noiembrie extraordinară, care include două zile cu temperaturi cu 2 grade peste nivelurile preindustriale, înseamnă că 2023 este cel mai călduros an înregistrat vreodată în istorie”, a declarat Samantha Burgess, şefa adjunctă a Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S), într-un comunicat de presă.
Citește și: Cum poate fi salvată planeta fără panică. Lupta contra schimbărilor climatice nu e pierdută
Noiembrie 2023 a fost cu 1,75 grade Celsius mai caldă decât media acestei luni din perioada 1850-1900, care corespunde erei preindustriale.
Această diferență între perioada preindustrială și cea de astăzi pune lumea periculos de aproape de depășirea pragului de încălzire globală de 1,5 grade Celsius, asupra căruia oamenii de știință au avertizat de ani de zile.
Încălzirea continuă înseamnă că fenomenele meteorologice extreme - care s-au agravat deja - vor deveni și mai frecvente și mai intense, agravând pagubele și pierderile de vieți omenești cauzate de secete, inundații, uragane și incendii.
Și nu doar aerul a fost mai cald luna trecută, ci și apa.
Copernicus a precizat că temperatura medie la suprafața mării pentru apele oceanice cuprinse între 60ºN și 60ºS - aproximativ între vârful sudic al Groenlandei și chiar sub America de Sud - a fost cea mai ridicată înregistrată vreodată, fiind cu aproximativ 0,25 grade Celsius mai caldă decât ultima lună noiembrie care a bătut recordul, în 2015.
Care este soluția contra încălzirii globale
Instituția UE a avertizat luna trecută cu privire la acest rezultat, afirmând că titlul de cel mai călduros an era „practic sigur”.
Organizația Meteorologică Mondială OMM), o agenție a Națiunilor Unite, a reiterat avertismentul în cadrul summitului ONU de la Dubai privind clima, COP28, cu doar câteva zile în urmă, afirmând că, în acest an, condițiile extreme înregistrate au „lăsat o amprentă de devastare și disperare”.
De asemenea, OMM a publicat, marți, un raport în care afirmă că ritmul schimbărilor climatice a „crescut alarmant”, perioada 2011-2020 fiind cel mai cald deceniu înregistrat vreodată.
Citește și: Climatolog român, despre depășirea pragului de încălzire globală: „O să avem probleme”
Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, a declarat că temperaturile extreme înregistrate în acest an vor continua dacă nu se vor face rapid schimbări drastice.
„Atâta timp cât concentrațiile de gaze cu efect de seră continuă să crească, nu ne putem aștepta la rezultate diferite de cele observate în acest an”, a declarat Buontempo, potrivit sursei citate.
„Temperatura va continua să crească, la fel și impactul valurilor de căldură și al secetei. Atingerea unui nivel net zero cât mai curând posibil este o modalitate eficientă de a ne gestiona riscurile climatice”, a avertizat Buontempo.
Temperaturile globale reprezintă un punct important de discuție la summitul COP28 de la Dubai, care se desfășoară până la 12 decembrie.
Gazele cu efect de seră, care includ, printre altele, dioxidul de carbon și metanul, sunt gaze care rețin căldura în atmosfera Pământului, încălzind temperaturile aerului și topind gheața marină, ceea ce încălzește apoi temperaturile oceanelor și determină creșterea nivelului mărilor.
Cea mai mare parte a emisiilor acestor gaze provine din arderea combustibililor fosili, care includ cărbunele, gazele naturale și petrolul.
La nivel mondial, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește creșterea energiei regenerabile.
Chiar anul acesta, SUA au produs mai multă energie electrică din energie solară și eoliană decât din cărbune, pentru o perioadă record de 5 luni, iar Marea Britanie a produs pentru prima dată mai multă energie eoliană decât cea produsă din gaz.
Însă multe țări, inclusiv SUA, sunt încă mult în urmă în ceea ce privește angajamentele lor de a face schimbări substanțiale în această privință.
Citește și: Alertă! Pământul va depăși pragul încălzirii globale de 1,5 grade Celsius până în 2027.
În cadrul COP28, reprezentanți din aproape 200 de țări elaborează planuri pentru a trece de la combustibilii fosili la energia regenerabilă.
Marea dezbatere este dacă vor fi de acord cu „eliminarea treptată” sau cu „reducerea treptată” a combustibililor fosili. A doua variantă ar reprezenta o poziție globală mai lentă și mai slabă în ceea ce privește tranziția către energia „verde”.
