Nica Zaharia s-a născut în 1966 și a debutat pe scenă în 1984. Multă lume i-a fredonat melodiile „Galbenă gutuie”, „Om în amurg”, „Miros de coasă”, „Eclipsă” într-o vreme în care muzica folk se asculta la scară largă în România. „Am compus “Colindul gutuii din geam” atunci când aveam nouăsprezece ani și nu mi-a trecut prin minte atunci că va deveni atât de cunoscut, încât va intra în folclor. N-aș schimba nimic la acest cântec!”, a spus artista.
Citește și: A fost „amanta” lui Toma Caragiu până la moartea actorului. Era „păzită” în turnee de mama sa
La 18 ani era foarte cunoscută și iubită având multe concerte. Venirea Revoluției și a unui copil adus cu greu pe lume i-a schimbat prioritățile. S-a retras de pe scenă și, la 34 de ani, a emigrat în Australia, unde a studiat la Monash University, Melbourne. În 2005, a revenit în România, ca profesor de engleză la Universitatea „Dunărea de Jos” din GalaţiA fost bibliotecară în comuna Costache Negri, jud. Galaţi, apoi profesor în 2011, în Telciu, jud. Bistriţa.
După aceste experiențe, în 2013 s-a reîntors în Australia.
Ea a acordat un interviu Revistei Tango în care a exclamat: „Sunt în Australia. Sunt în siguranță.”
„Nu-mi amintesc un timp în care să nu fi cântat. Mama îmi povestea că nici nu vorbeam bine când mă auzea cântând ore în sir. Mereu am simțit o bucurie de nedescris în timp ce cântam și, pe măsură ce creșteam, simțeam din ce în ce mai mult că muzica face parte din mine”, spune artista într-un interviu acordat acum doi ani.
Citește și: Adevărul ascuns soțului de Sofia Vicoveanca pentru a-i face viața mai bună. Singură de 20 de ani
Momentul care i-a schimbat viața
„Sarcina a venit pe neașteptate, iar când am văzut pe ecran un sâmbure mic și o inimă pulsând, a fost un moment care, cred, m-a schimbat pentru totdeauna. Am dus sarcina greu, am născut prematur, însă totul a fost compensat de faptul că Dumnezeu mi-a dat exact ce mi-am dorit: o fiică. De mai bine de douăzeci de ani mă mir în fiecare clipă că am fost în stare să aduc pe lume o ființă care pentru mine este perfectă...
Am și eu regrete, vorba, ta, ca noi toate. Aș fi vrut să-i ofer mai multă stabilitate fiicei mele până în momentul când am divorțat. Pe de altă parte, uitându-mă acum la fiica mea, care este studentă și care își ia studiile în serios, care e afectuoasă, atentă, săritoare mereu să ajute, mă gândesc că am fost și sunt o mamă bună”, spune artista.
Cum explică plecarea
România nu e o țară rea și mă străduiesc mereu să nu confund România, țara care există de atâta timp, cu realitățile ei de astăzi. Poate că peste cincizeci de ani va fi atât de bine în România, încât mulți vor alege să emigreze în această țară. Din păcate, acum sunt alte țări care sunt considerate mai bune. Da, mi-am dorit să-mi cresc fata în altă societate pentru că, în primul rând, nu am vrut să se înrăiască. Australienii sunt oameni minunați, relaxați și politicoși. Dacă nu ți-a zâmbit nimeni într-o zi, nu ai decât să mergi pe o stradă unde sunt mai mulți oameni și e de ajuns să ți se întâlnească privirea cu a oricărui străin, că primești un zâmbet. Nu am cuvinte să-ți descriu cât contează acest lucru pentru niște oameni sensibili, așa cum suntem eu și fiica mea.
Artista s-a întors pentru câțiva ani în România, între 2005 și 2013 timp în care a predat la Universitatea din Galați, dar și într-o comună.
„A fost şi dorul de casă, însă s-a întâmplat într-un context complex. Tocmai divorţasem şi am simţit nevoia să fiu aproape de rădăcini. Foarte important este că astfel i-am oferit fiicei mele nişte ani petrecuţi la ţară, ani care i-au îmbogăţit sufletul. I-am oferit sentimentul că are rădăcinile undeva. În plus, am participat la festivaluri şi gale folk, iar publicul şi-a reamintit de mine.
După nişte ani frumoşi în România, mi-am zis că e bine să-i ofer fiicei mele şansa la o educaţie care să meargă până la doctorat. În România zilelor noastre era şi este mai greu să-i oferi unui copil aşa ceva, când salariul este mic. Am avut norocul să avem de ales, fiind cetăţeni australieni. Ne-au găsit imediat în sistem, de parcă plecasem cu o zi mai înainte. În zona în care am locuit şi unde făceam cumpărăturile înainte, am găsit la multe magazine până şi aceleaşi vânzătoare, deşi trecuseră opt ani”, a spus pentru adevarul.ro.
