Lui Gheorghe Cozorici, „Ștefan cel Mare” al filmului românesc, un coleg i-a suflat soția. A intepretat zeci de roluri în teatru și cinematografie, dar a rămas în memoria publicului drept imaginea, până la suprapunere, a vijeliosului domnitor al Moldovei. Dar viața personală a avut un moment mare de cumpănă.
Lui Gheorghe Cozorici, „Ștefan cel Mare” al filmului românesc, un coleg i-a suflat soția. Cine era?
Gheorghe Cozorici a plecat dintre noi la doar 60 de ani, pe 18 decembrie 1993. Dar rolurile sale și vocea inconfundabilă vor rămâne în arhive și în memoria cinefililor care l-au văzut și auzit.
Născut pe 16 iulie 1933 în comuna Arbore din Suceava,Cozorici a devenit actor datorită unei întâmplări. Era muncitor la Uzinele Vulcan când a fost descoperit de Ștefan Ciubotărașu, care se ocupa de trupa de teatru amator a tinerilor de la Vulcan.
Ciubotărașu a fost cel care l-a îndemnat să dea admitere la Institut, iar Cozorici a devenit studentul Aurei Buzescu, la vârsta de 24 de ani primind, datorită ei, rolul lui Hamlet.
Citește și: Actorul cu cea mai frumoasă voce a fost muncitor. Recita ore în șir din Eminescu. Moare la 60 de ani
În 1956, după absolvirea Facultăţii de Teatru, pleacă împreună cu unii colegi de promoție: Silvia Popovici, Sanda Toma, Eliza Plopeanu, Amza Pellea, Constantin Rauţki, Victor Rebengiuc, Radu Penciulescu, alături de regizorul Vlad Mugur, la teatrul din Craiova, ca să facă ,,un altfel de teatru”.
Joacă doi ani în nouă spectacole roluri total diferite ca gen.
Din 1959 este angajat la Teatrul Naţional „I L. Caragiale” din Bucureşti, scenă pe care va juca toată viața.
„A fost dintre cei mai minunaţi, nu numai actori, dar şi cei mai minunaţi oameni pe care i-am cunoscut în teatru. Îl numeam «Prinţul»…”, îl descria peste ani colega sa, actrița Ilinca Tomoroveanu, conform oficialmedia.ro.
Ghiţă Cozorici - aşa cum i se spunea - uimea prin timbrul său inconfundabil, avea o disciplină a gestului care era înnobilat prin eleganţă şi expresivitate în scenă.
După interpretarea lui Becket din spectacolul ,,Becket sau onoarea zeilor” de Jean Anouilh, a fost comparat cu marele actor de film Richard Burton.
A fost un interpret de geniu al poeziilor, mai ales ale versurilor eminesciene. Timbrul, tonalitatea, inflexiunile vocii sale, ce putea fi de o calmitate și blândețe adâncă, din care erupea, atunci când era cazul, o furtună de proporții, au fost inegalabile.
Să-l asculți pe Cozorici recitând „Luceafărul” sau „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”, erau momente artistice magice.
De-a lungul carierei sale, a evitat să vorbească despre procesul creaţiei ce presupune drumul spre găsirea personajului de interpretat: „Mi-a fost frică de întrebări stereotipe de genul: «Cum aţi făcut rolul?»” Întrebare la care Calboreanu a răspuns pe vremuri cuiva astfel: «Cum l-am făcut? Cum l-ai văzut!»”.
„În teatru, textul trebuie visat. Spontaneitatea vine pe urmă, ea este parte din arta actorului, iar arta actorului nu se face pe moment, cu un text improvizat, ci este rezultatul unei munci de laborator intim”, se scrie în cartea „Interviuri uitate”, a Evei Sârbu.
Citește și: Singurul domnitor al Moldovei care putea rupe o potcoavă cu mâinile. A devenit personaj de roman
Rivalul a fost Jean Constantin
În dicţionarul actorilor de film, Gheorghe Cozorici este trecut cu un CV sumar, chiar lipsit de importanţă, peste care se poate trece cu vederea ușor. Dar actorul însuși a explicat acest paradox, cu o modestie impresionantă.
„Nu e vina nimănui când mi-au cerut «datele» nu le-am dat, mi se părea că n-am ce, am făcut puţine filme, că nu se cade”, spunea Cozorici în aceeași carte de interviuri a Evei Sârbu.
Dar, în viața personală, n-a călcat mai deloc pe „urmele” personajului căruia i-a dat viață, realmente, pe marele acran, Ștefan cel Mare.
S-a căsătorit în tinerețe cu Elena Nina Petcu, sufleur la Teatrul Naţional Bucureşti. Dar, ani mai târziu, un coleg de breaslă i-a „suflat” soția.
A fost vorba de Jean Constantin, care s-a căsătorit cu ea în 1980, îndrăgitul actor având vârsta de 53 de ani și fiind la a treia căsnicie.
Chiar actorul din seria „Brigada Diverse” și alte nenumărate pelicule, a povestit cum a reușit s-o cucerească pe Nina, așa cum îi spunea el.
Citește și: Ioan Luchian Mihalea, urmărit de un blestem? A murit la fel de brutal ca mama sa
„Am jucat la Teatrul Naţional «O scrisoare pierdută » şi Nina mi-a suflat mie în piesă. La sfârşit, am suflat-o eu de tot”, povestea Jean Constantin.
„Ultima mea soţie – că trei au fost toate şi nu le-am atins nici cu o floare – e Jean Elena, care a lucrat la Teatrul Naţional din Bucureşti 40 de ani. Când am jucat «O scrisoare pierdută», ne-am cam împrietenit.
Este fosta soţie a lui Gheorghe Cozorici. Nina este şi rămâne o doamnă extraordinară, o soţie rară. E frumoasă. N-are ea un ochi, dar e frumoasă!”, povestea Jean Constantin pentru Focus TV din Buzău.
Au trăit împreună timp de 30 de ani, până la moartea actorului în 2010, la 82 de ani. În schimb, Gheorghe Cozorici avea să moară mult mai tânăr, la vârsta de 60 de ani, în pe 18 decembrie 1993.
