Misterul „temniței bântuite” din Castelul Bran. Considerat, de unii, drept „castelul lui Dracula”, personajul literar fictiv asociat cu marele voievod Vlad Țepeș, în jurul citadelei-cetate situate în Pasul Rucăr-Bran s-au „țesut”, de-a lungul timpului, numeroase legende, unele părând să fie confirmate de documentele vremii.
Misterul „temniței bântuite” din Castelul Bran. De ce nu trebuie să privești în interiorul ei?
Actul de „naștere” al impunătorului și misteriosului castel situat la 30 de kilometri de Brașov este considerat cel din 19 noiembrie 1377, emis de regelui maghiar Ludovic cel Mare, cunoscut și ca Ludovic I de Anjou.
Prin el se acorda locuitorilor Brașovului (Kronstadt – Orașul Coroanei) privilegiul construirii unui castel.
Documentul îndemna sașii - populație de origine germană venită în Transilvania în secolul al XII-lea - din întreaga regiune a Brașovului să participe la construcția castelului Bran, inițial denumit Dietrichstein sau Törzburg în limba germană, Törcsvár în maghiară și Turciu în română. Ridicarea acestuia avea să se încheie în 1388, conform castelulbran.ro.
Castelul avea atât rolul de vamă – reţinea 3% din valoarea mărfii care intra şi ieșea din Transilvania - cât şi cel de fortăreaţă la graniţa estică a Transilvaniei destinată încercării de a opri extinderea Imperiului Otoman.
Citește și: Cine a fost marea iubire a lui Vlad Țepeș? A vrut să incendieze Brașovul pentru ea
Legenda la care ne referim se leagă de unul dintre multe personaje al cărui nume a fost asociat cu stăpânirea castelului.
Este vorba de Gabriel Bathory, principe al Transilvaniei între 1608-1613, de altfel, ultimul principe din familia Báthory. Despre el istoria spune că era teribil de crud, cel puţin la fel de sângeros ca Vlad Ţepeş.
Povestea spune că acesta ajunsese la un conflict cu Braşovul pe tema stăpânirii castelului. Principele voia să intre cu orice preţ în posesia acestuia. Dar, pentru că era dificil să-l cucerească prin luptă, el a recurs la un vicleşug.
Castelul Bran a fost construit între anii 1377-1388 - Foto: castelulbran.ro
Le-a promis vicecastelanilor cetății o răsplată generoasă dacă îl ajută să treacă de porţile acesteia. Aceştia l-au crezut şi i-au deschis porţile, numai că odată ajuns în stăpânirea castelului, Bathory şi-a arătat adevărata faţă.
Cei doi castelani au fost închişi în temniţa castelului. Mai mult, în următoarele zile, ei sunt supuşi unor chinuri greu de imaginat. Rând pe rând şi fără grabă, vicecastelanilor li s-au amputat toate degetele de la mâini şi picioare, după care urechile şi nasul, pentru ca, în final, să li se scoată ochii și să fie ucişi, potrivit hetel.ro.
Aceeași legendă spune că cel însărcinat să ducă la îndeplinire sentinţa era măcelarul castelului, care a sfârşit prin a-şi pierde minţile. Înnebunit de ce făcuse, omul s-a aruncat în fântâna din curtea castelului, despre care o altă legendă ne spune că ar fi fără fund.
Totuși, realitatea este că fântâna are o adâncime de 57 metri. Însă, de atunci a rămas printre localnici superstiţia că nu e bine să priveşti în interiorul temniţei printre zăbrele. Ochii castelanilor rămaşi acolo te vor privi şi vei avea coşmaruri.
Citește și: Lacul din România unde dacă te scalzi dispari pentru totdeauna. E cel mai mare lac carstic din țară
Deși pare doar o simplă legendă, un document din anul 1612 confirmă existenţa conflictului de interese dintre ultimul reprezentant al familiei Bathory la conducerea Transilvaniei şi patriciatul săsesc din Braşov.
Principele a intrat în stăpânirea castelului cu complicitatea paznicilor săi, vicecastelanii Johann Raab şi David Horvath. Ulterior, în loc de răsplată, cei doi au fost, într-adevăr, întemniţaţi, torturaţi şi executaţi în temniţa castelului, mai menționează sursa citată anterior.
În privința lui Vlad Țepeș, Castelul Bran nu prea avea cum să fie „sediul” faptelor sale din falsa postură de „Dracula”, în schimb, există o legătură sângeroasă între voievodul Țării Românești și Brașov.
Inițial, el a fost aliat cu Branul și Brașovul în timpul primei sale scurte domnii - din 1448 - și în perioada de până la cea de-a doua domnie, începută la 1456, ce a durat până în 1462.
Cu toate acestea la începutul anului 1459, în timpul acestei a doua domnii armata sa trece prin Bran și atacă Braşovul pentru a rezolva un conflict dintre domnitor şi saşii care cereau taxe vamale tot mai mari şi îl susţineau pe oponentul său la tron.
Vlad Ţepeş arde suburbiile oraşului şi omoară sute de saşi, provocând comunitatea săsească să se răzbune şi să-l zugrăvească în cronici ulterioare drept un tiran extrem de sângeros.
Gabriel Bathory, principe al Transilvaniei între 1608-1613 - Foto: arhiva
Apropo de legende, de acest episod se leagă și o altă poveste care susține că, de fapt, Țepeș a incendiat orașul din dragoste pentru o tînără și frumoasă săsoaică din Brașov, Katharina Siegel, cu care a avut o pasională relație.
Nemulțumit că brașovenii măriseră taxele, voievodul a distrus toate recoltele de grâne din Ţara Bârsei. În plus, a poruncit să fie prinşi sute de târgoveţi şi negustori care veneau cu marfă în cetate, pe care i-a dus lângă mahalaua oraşului, în zona Bartolomeului de astăzi, şi i-a tras în ţeapă.
În acest context, cum se cunoștea relația Katharinei cu domnul Valahiei, nevestele negustorilor din cetate au atacat casa din Șcheii Brașovului în care se afla fata, au bătut-o, i-au tăiat părul şi au dus-o la „Stâlpul Infamiei” din Piaţa Sfatului, potrivit identitatea.ro.
În acel moment, ea era însărcinată cu cel de-al doilea copil pe care l-ar fi avut cu Țepeș. Auzind aceste lucruri, Vlad s-a înfuriat teribil și a vrut să dea foc Brașovului.
Citește și: Pentru ce este cunoscută Transilvania la nivel mondial?
Până la urmă s-a ajuns la negociere: brașovenii o lăsau pe Katharina să plece, în schimbul negustorilor sași captivi ce mai urmau să fie executați de Țepeș.
Dar se pare că aceste lucruri au fost, într-adevăr, doar legende, câtă vreme documentele arată că voievodul chiar a trecut prin foc și sabie Brașovul, la 1459, spre deosbire de cele care par a confirma legenda temniței bântuite din Castelul Bran.
