Joi, 5 ianuarie, Florian Lungu, personalitate de excepție a jazz-ului românesc, împlinește 80 de ani. Realizator de emisiuni de radio şi televiziune, compozitor, muzicolog şi profesor, pianist, aranjor si compozitor de teme de jazz.
Citește și: VIDEO David Popovici, desemnat cel mai bun înotător din lume. A șocat cu performanțele sale
Deși destinul său l-ar fi îndreptat către o carieră de inginer electronist, sau către o carieră de simfonist, Florian Lungu a ales un drum ce a însemnat peste 7000 de emisiuni de radio și televiziune, dar și sute de articole de specialitate dedicate Jazz-ului. O enciclopedie vie de informaţii şi de istorii, el are marele merit de a fi fost organizatorul și păstrătorul fonotecii de jazz a Radiodifuziunii Române, unde a fost angajat în anul 1967.
Florian Lungu s-a născut la 5 ianuarie 1943, în București, într-o familie de muzicieni, tatăl său fiind compozitor și dirijor de cor – cel care a uimit toată Europa în anii ‘30 cu corala „România” și-a dirijat timp de 55 de ani Corul Patriarhiei -, iar mama sa fiind pianistă și unul din fondatorii corului Madrigal.
Citește și: FOTO O comună a construit cea mai modernă grădiniță din România: Se află între fabrici. Cum arată
Și-a petrecut anii copilăriei într-o casă cu etaj și mansardă aflată la intersecția Căii Dorobanților cu Șoseaua Ștefan cel Mare și era fascinat de orice mijloc de locomoție, atât de fascinat încât, la 14 ani, a dormit o noapte „la secție”, fiindcă a fost prins circulând fără perimis cu o motocicletă.
A fost pasionat de absolut tot ce ținea de tehnică, a dorit să se facă inginer, a studiat pentru o vreme pianul și, în cele din urmă, în anul 1960, a fost admis la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” (actuala „Universitate Naţională de Muzică”) din Bucureşti. A studiat sub îndrumarea profesorilor Victor Giuleanu (teorie-solfegiu), Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Dan Constantinescu şi Tiberiu Olah (compoziţie), Aurel Stroe (orchestraţie), Emilia Comişel (folclor), Adriana Sachelarie (istoria muzicii).
În anul 1966, a aboslvit Examenul de Stat la Conservator, apoi, după satisfacerea Serviciului militar cu termen redus, a activat ca profesor la Liceul de Muzică din Giurgiu (1966–1967).
Citește și: Un restaurator de mobilă a descoperit misterul picturilor rupestre din Epoca de Gheață: E fascinant
În 1967 dat concurs la Radio pentru postul de maestru de sunet, însă cum contracandidatul său, Florin Bogardo, a câștigat concursul, a intrat în instituție ca redactor muzical.
A fost redactor la secţia creaţie-repertoriu (1967–1970) şi redactor / realizator de emisiuni la secţia de muzică uşoară şi jazz (începând cu anul 1970), la Radiodifuziune.
Inițial i-a fost imposibil, în acea vreme, să impună la Radio o emisiune cu profil de jazz, având în vedere că celebrul Cornel Chiriac, fugise în Germania, unde își continua, la „Radio Europa Liberă”, emisiunile de jazz avute în țară.
Florian Lungu a realizat emisiunea „Estrada duminicală”, cu muzică și texte umoristice pe care le scria pentru Dem Rădulescu sau Rodica Mandache, perioadă în care a reușit să strecoare în programul tipărit al radioului un ciclu de jazz românesc.
Așa a început emisiunea de profil de la Radio, și de atunci, cu pasiune și cu prețul a mii de nopți nedormite a realizat mii de emisiuni de radio, peste 1000 de emisiuni televizate, alte câteva mii de articole publicate, multe prezentări la festivaluri și concerte de jazz, precum și câteva compoziții cântate de soliști și formații cunoscute.
I s-a decernat titlul de „profesionist de excepţie” ca realizator de emisiuni la Societatea Română de Radiodifuziune, în 2003 a primit din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului, la Festivitatea de acordare a distincţiilor pentru anul 2002, „Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate audiovizuală”, iar din partea Preşedinţiei României, a primit, tot în anul 2003, Ordinul „Meritul Cultural în rang de Cavaler”.
Despre activitatea sa la Radio, Florian Lungu spunea, acum câțiva ani: “… aici, în Radio, m-am simţit ca într-o mare familie. E drept, s-a pus mereu preţ pe valoare, am avut şefi buni şi ne-am ajutat unii pe alţii, am fost ca fraţii. Mi-am petrecut în studiourile radio mai mult de jumătate din viaţă. De câte ori nu am plecat de aici la primele ore ale dimineţii… Iar acum, ca pensionar, am mai multe ore de emisie decât ca angajat. Sunt mândru de ce s-a realizat în Radio, care a fost mereu, chiar şi înainte de ’90, o adevărată platformă culturală. (…) Eu aveam 500 de minute de jazz pe lună! Când veneau străinii ziceau „nu se poate, eşti nebun, atâta jazz într-o ţară comunistă?”, potrivit rador.ro.
