Astfel, pe versanții de pe partea dreaptă a Cheilor Ribicioarei, pe teritoriul comunei Bulzeștii de Sus (jud. Hunedoara), din Masivul Grohot, aparţinător de Munţii Metaliferi ai Apusenilor, ei au descoperit şi cartografiat o peşteră ce s-a dovedit plină de surprize.
„Altamira” de Apuseni
Peştera Cizmei a fost descoperită în 1975 de un grup de speologi. Are o galerie superioară de 14 metri şi se termină cu un puţ. Peștera se întinde pe o suprafaţă de 1 ha pe teritoriul comunei Bulzeştii de Sus.
Cavitatea are o galerie superioară accesibilă de doar 14 metri şi se termină cu un puţ. În inima grotei, pereţii apar acoperiţi de cercuri, simple sau concentrice, linii orizontale şi verticale şi chiar cruci. Se distinge şi silueta un copac (Pomul Vieții).
Citește și: Peștera cu Oase, locul unde s-au descoperit rămăşiţele celui mai vechi om din Europa. Ce vechime au
Sunt urme lăsate de oamenii care s-au adăpostit acolo, în urmă cu 10 mii de ani. Cercurile sunt atât de bine desenate, încât e posibil să fi fost făcute cu un fel de compas.
Cercul, ca simbol solar, este frecvent întâlnit în desenele preistorice și în primele tezaure de aur ale preantichității, potrivit replicahd.ro.
„Atunci când s-a descoperit peștera la baza puțului de 35 de metri, s-a descoperit un schelet de femeie, alături de un craniu de urs. S-au făcut anumite studii pe aceste fosile și sunt mai multe presupuneri: una ar fi că acea femeie ar fi fost sacrificată în unele rituale, lăsată apoi la baza puțului sau aruncată sau a doua, că femeia respectivă a căzut accidental după ce a umblat prin zonă” a declarat speologul Mihai Vlad.
Ce simbolizează picturile?
Cele 13 gravuri se concentrează pe peretele din stânga, unde au fost realizate într-un „montmilch”, azi fosilizat și foarte casant, dar care la timpul respectiv se caracteriza printr-o plasticitate suficient de mare pentru a permite efectuarea gravurilor.
Gravurile parietale constau din cercuri simple, uneori având marcate centrul, cercuri concentrice, cercuri care se intersectează, cercuri intersectate de linii verticale sau orizontale, cercuri cu arcuri de cerc în interior, dispuse uneori făra o anume ordine și un cerc din mijlocul căruia pornește în sus o linie verticală, slab înclinată spre dreapta, care se termină aproximativ sub forma unei crose.
Sub aceasta reprezentare, puțin în dreapta a fost gravată o siluetă umană, a cărei reprezentare, în regiunea capului pornește tot de la un cerc al cărui centru este marcat printr-un punct.
Cercurile gravate în peștera Cizmei frapează prin regularitatea cu care se repetă cercul cu variantele sale, fără a da impresia de monotonie, ele constituind de fapt un mod de figurare frecvent întâlnit în arta schematică preistorica din Europa, specific mai ales pe așa zisele „petroglife”, cum ar fi cele din Scoția (datate începând cu 3.200 B. C.), pe dolmenii din Irlanda (cu varste intre 2.310 ± 160 si 1.930 ± 150) sau din Munții Pirinei valea Ossau), ca și în Jura elvetiana (la Pregny pe marginea lacului Leman, datate între 2.500 ;i 800 B.C.).
Peste tot pe coasta atlantică, din Portugalia până în Marea Britanie ele sunt interpretate ca simboluri solare” descrie peșterea Marian Carciumaru.
Citește și: Peștera din Apuseni care are pereții ca de „leopard”: S-a găsit cel mai mare craniu de urs din țară
Peştera Cizmei a fost cândva în administrarea Romsilva. De când zona a fost declarată arie protejată, oficial, nu se mai ocupă nimeni de grotă. În realitate, o îngrijeşte clubul SpeoZarand Brad.
„S-a mai intrat autorizat sau neautorizat în această peșteră. În momentul actual peștera este clasată în categoria A. Peștera se protejează și singură deoarece este foarte greu accesibilă, până la gura ei, atât și înăuntrul ei. Noi încercăm să ținem departe de ea publicul larg, pentru a nu se deteriora” a precizat speologul Alexandru Lupea, situația peșterii.
Clubul SpeoZarand Brad a fost înființat în 1977. În prezent din SpeoZarand Brad fac parte speologi, alpiniști, fotografi, potrivit apuseni.info.
