Râul Strei traversează unul dintre cele mai pitorești ținuturi ale României - Hunedoara. La fiecare pas, împrejurimile sale oferă călătorilor ocazia de a fi uimiți.
Râul din România pe albia căruia s-ar afla vestita comoară a lui Decebal. Ce s-a descoperit în ape
Izvoarele râului Strei se află sub vârful Negru din inima Munților Șureanu, într-o zonă rar călcată de oameni, în împrejurimile căreia, la câțiva kilometri de mers prin sălbăticia pădurii și a munților, se află vestigiile celor mai valoroase așezări antice din ținutul Hunedoarei.
Citește și: Misterul „El Dorado-ului” de România: Locul unde au fost descoperite două minerale unice în lume
Aici sunt Sarmziegetusa Regia și cetățile dacice întărite pentru a o apăra în fața romanilor, iar pe crestele golașe s-au păstrat ruine ale taberelor militare de marș ridicate de romani în timpul războaielor de la începutul secolului al doilea.
Cum a ascuns Decebal comorile?
Înainte ca Dacia să fie cucerită de romani, Decebal ar fi ascuns o parte a comorilor în albia râului Sargeţia, care curgea în apropierea capitalei Sarmizegetusa Regia, potrivit istoricului latin Dio Cassius.
„Decebal abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri și săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulți,e de argint și de aur, precum și alte lucruri foarte prețioase, așezase peste ele pietre și îngrămădise pământ, iar după aceea duse râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia Decebal pusese în siguranță, în niște peșteri, veștminte și alte lucruri la fel. După ce făcu toate acestea, îi măcelări, ca să nu dea nimic pe față”, relata Dio Cassius, potrivit ziarulhunedoreanul.ro.
Citește și: Piatra lui Dan de la Tarnița, comparată de turiști cu peisajele din Vietnam: „Este excepțional”
Romanii au descoperit o parte din tezaure, când Biciclis, un get care ar fi ştiut locul ascunzătorilor, a fost luat prizonier şi şi-a trădat regele. Potrivit legendei, comorile au ajuns în Roma, o dată cu alte prăzi care ar fi totalizat peste 160 de tone de aur şi 300 de tone de argint.
Locul unde Decebal ar fi ascuns imensa comoară nu a putut fi indicat de-a lungul timpului, dar unii autori au arătat că s-ar fi putut afla în apropiere de Sarmizegetusa Regia.
Izvoarele Streiului se află la mai puţin de 10 kilometri de capitala dacilor, în sălbăticie. Se găsesc în munţi, în mijlocul unui ţinut acoperit cu mii de hectare de pădure aproape neatinsă în ultimele decenii, loc în care, aşa cum o arată hărţile militare austro-ungare din ultimele secole, nu au fost aşezări umane ci doar păduri.
Comoara descoperită în secolul al XVI-lea
La mijlocul secolului al XVI-lea, o comoară antică uriaşă a fost descoperită de localnici în albia Streiului, potrivit unor istorici. Cea mai cunoscută relatare despre tezaurul preţios i-a aparţinut cărturarului Gheorghe Şincai (1784 – 1816).
„Mai frumoasă istorie scrie Lazie (n.r. Wolfgang Lazius) despre nişte români şi o parte a visteriei de Decebal ascunse supt albia Streiului, celei neaflate de împăratul Traian, zicând: o parte a vistieriei acestuia, mai înainte de opt ani (Lazie scrie în anul 1551), în numitul râul Sargeţiei, pre care romanii îl cheamă Streiu, s-au aflat prin întâmplare acestea: mergea nişte pescari români cu şeicile din Mureşu în Streiu şi, legându-şi luntrile cu un trunchiu, au zărit că sclipeşte ceva. Vrând să scoată din apă aceea ce stricase prin rădăcinile lemnului şi cercând mai de adinsul, au aflat şi mai mulţi galbeni, mai cu seamă de ai lui Lisimahu, craiul Traciei, cu inscripţie grecească. Cum am înţeles din oameni vrednici de credinţă, la 400.000 de galbeni şi mulţi sloi (n.r. piese) de aur au aflat”, relata Gheorghe Şincai, în Hronica Românilor.
Zona plină de vestigii, scăldată de Strei
Din zona Haţegului, până la vărsarea în Mureş, râul Strei parcurge aproximativ 30 de kilometri, pe la poalele munţilor Orăştiei, scăldând un ţinut bogat în vestigii istorice.
Citește și: Orașul din România unde oamenii trăiesc deasupra a sute de tuneluri: Se foloseau la contrabandă
Printre cele mai importante monumente antice de pe cursul inferior al Streiului se numără rămăşiţele unei presupuse cetăţi dacice de la Subcetate (indicată greşit de unii cercetători ca fiind chiar Sarmizegetusa), mai multe villae rustica (moşii înfiinţate de romani), băile termale Aquae (Călan), cariera de piatră Măgura (locul din care dacii au extras blocurile de piatră pentru ridicarea cetăţilor din munţi), ruine ale unor poduri din vremea dacilor, monumente antice refolosite ulterior în construcţii medievale, adevărul.ro.
