În calendarul ortodox român la ziua de 14 martie este trecut un sfânt cunoscut. Acesta s-a făcut pustnic și a făcut minuni în timpul vieții sale.
Însă românii consideră că această zi le aduce noroc în dragoste.
Sărbătoare religioasă 14 martie. Ce trebuie să faci în această zi ca să ai o viață plină de iubire
Sărbătoarea pică într-o zi de joi, iar, conform tradiției populare, Joia ar locui printre nori, în ceruri (Constanța, lași, Olt), în păduri netaiate și păzite de fecioare (Tutova), de unde își manifestă puterea miraculoasă asupra holdelor, vitelor, bolilor etc.
Zonal, joia era, în secolul al XIX-lea, respectată ca o zi de sărbătoare, în Maramureș și Bucovina erau interzise șezătorile, în schimb devenea slobodă pentru nunți și în general, pentru dragoste.
Sărbătorile și obiceiurile calendaristice sprijină ipoteza că joia a funcționat în spațiul carpato-danubiano-pontic ca sărbătoare a săptămânii, dedicată cultului și odihnei, singură sau alături de duminică.
Joia e bine să te tunzi, la fel şi să-ţi speli părul. Se spune că femeile care țin cont de acest obicei vor avea un păr sănătos și bogat, iar cele care nu se îngrijesc de el în această zi, vor avea parte de probleme mari cu podoaba capilară.
Citește și: Sărbătoare religioasă. Ce au pățit un medic și prietenii săi deși ajutaseră mulți oameni
Este o zi în care suntem mai joviali, mai veseli, mai optimiști, deci poate fi un moment bun pentru a ne întâlni cu cei dragi, pentru a ne distra, pentru a ieși cu prietenii.
Foto: Freepik.com - rol ilustrativ
Cine este sfântul Benedict care a lăsat totul pentru Dumnezeu
Sfântul Cuvios Benedict este pomenit în calendarul creştin ortodox la 14 martie.
Sfântul Benedict s-a născut la Nursia, în provincia Umbria, într-o familie foarte bogată. A fost dat la şcoală de părinţii săi, dar, înainte de a-şi încheia studiile, s-a făcut pustnic.
Şi-a lăsat şi casa părintească şi averile mari moştenite, căci părinţii lui muriseră, lui Dumnezeu singur dorind să-i placă. A lăsat atunci deşertăciunea acestei vieţi şi s-a dus să locuiască în pustie.
În jurul său, cu timpul, s-au strâns mai mulţi ucenici pe care i-a rânduit în douăsprezece aşezăminte monahale ctitorite de el.
Citește și: Cine e Sfântul care punea duhurile rele să sape grădinile
Despre Sfântul Benedict se spune că: "Într-una din zile, în ceasul când sfântul obişnuia a mânca puţină mâncare seara, un monah, fiul unui dregător, ţinea sfeşnicul ca să lumineze. Iar sfântul mâncând, a început diavolul mândriei a supăra pe cel ce ţinea sfeşnicul şi a-i aduce gânduri de înălţare şi de trufie şi zicea în sine:
”Cine este acesta căruia eu îi stau înainte, de-i slujesc ca o slugă şi ţin sfeşnicul?” Acestea gândind el, Sfântul Benedict, fiind împodobit cu darul vederii mai înainte, l-a mustrat cu milostivire părintească şi i-a zis: ”Închide şi pecetluieşte inima ta, frate, căci intră gânduri de mândrie şi se răsădesc în tine, şi ia aminte la tine!”.
Deci, chemând pe fraţi, a poruncit de i-a luat sfeşnicul din mâinile lui. Iar el, ieşind afară, şedea şi plângea.
Şi întrebat fiind de fraţi ce a făcut de s-a mâniat sfântul asupra lui, le-a spus gândul cel diavolesc ce a intrat în inima lui; cum s-a umflat de vântul mândriei şi ce cuvinte zicea în inima sa asupra sfântului. Şi a arătat otrava ce era ascunsă în inima lui.
Deci s-au minunat fraţii de prevăzătoarea curăţenie a Sfântului Benedict, căci cele semănate în minte de diavol, nu puteau a se ascunde de sfântul", scrie Agerpres.
Sfântul Benedict este autorul unei scrieri care reglementează viaţa în mănăstiri, "Regula vitae monasticae". Lucrarea este o sinteză a tradiţiilor monastice anterioare, pentru aceasta Sfântul Benedict a fost numit părintele monahismului apusean.
