În tradiția populară, Tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul avea și alte denumiri: „Sfântul Ioan cap tăiat”, „Sfântul Ioan taie capul pe varză”, „Crucea Mică” sau „Brumariul”.
Românii au numeroase tradiții și superstiții legate de această sărbătoare.
Tăierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul este praznic de întristare pentru uciderea celui mai aprins vestitor al pocăinței. Această zi este una de post, în care, potrivit tradiției, este bine să nu se mănânce o serie de alimente cu formă rotundă, care amintesc de cea a capului, precum roșiile, pepenii și alte fructe, și să nu se bea băuturi de culoare roșie, ca sângele care a fost vărsat la tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul.
Unii mănâncă în această zi doar struguri, în timp ce alții țin post negru toată ziua.
Citește și: SĂRBĂTOARE 25 MAI: A treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Povestea Sfântului Proroc
În lumea tradițională a satului nu se tăia nimic cu cuțitul, toate alimentele de la masă se rupeau cu mâna, la fel, cuțitul amintind de tăierea capului. De asemenea, nu se mânca varză, deoarece, așa cum spune o legendă, Sfântului Ioan Botezătorul de șapte ori i s-a tăiat capul pe varză și iar a înviat, conform crestinortodox.ro.
Mai mult, o datină răspândită în această zi era începerea unui post mai special, aproape negru, care dura aproximativ două săptămâni, adică până în Ziua Crucii (14 septembrie), scrie Marcel Lutic în cartea sa, „Timpul Sacru”.
Conform concepției arhaice, acest post era special pentru că putea „mântui sufletul de cele mai grele păcate făcute în viață, precum furturi sau ucideri”. Acest post nu este consemnat în calendarul creștin.
Citește și: Ce să faci neapărat duminica dimineața pentru a avea noroc. Să fie încă întuneric afară
Cei care țineau post acum aveau voie să mănânce doar o turtă de grâu sau de mălai, pe care era obligatoriu să o facă cel care postea. Dacă păcatele nu erau grave, cei care posteau aveau voie să mănânce poame. Se dormea pe pământ, fără așternut.
Tot pe 29 august, nu puteau fi folosite măturile, fiindcă erau încărcate cu forțe magice. Cine le folosea, „deranja liniștea morților”, a mai scris Marcel Lutic.
Tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul
Tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este pomenită în calendarul creştin ortodox în 29 august, zi în care Biserica a rânduit Post.
Sfântul Proroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului propovăduia în pustia Iordanului pocăinţa sinceră şi mărturisirea păcatelor. "Şi erau botezaţi de către el în râul Iordan, mărturisindu-şi păcatele mulţimi de iudei" (Matei 3;6). Acest botez, simbolizând şi consfinţind curăţia sufletească dobândită prin întoarcerea inimii către Dumnezeu, deschide şi pregăteşte calea Mântuitorului: "Pocăiţi-vă că s-a apropiat Împărăţia cerurilor" (Matei 3;2).
Cu acest fel de botez a fost botezat de către Ioan şi Iisus Hristos, nu pentru că avea nevoie de pocăinţă, ci pentru a "împlinii toată dreptatea" (Matei, 3, 15), adică pentru a asuma până la capăt condiţia umană.
Sfântul Ioan vestea totodată că "Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine; Lui nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea; Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc" (Matei 3;11). El mărturisea că Acela este Mesia cel profeţit de toţi prorocii Legii Vechi, Iisus Hristos Domnul.
Când Sfântul Proroc Ioan propovăduia pocăinţa, Galileea era condusă de Irod Antipa, care era căsătorit cu fiica emirului Arabiei. Dar a îndepărtat-o pe aceasta şi s-a căsătorit cu soţia fratelui său Filip, Irodiada. Legătura se pare că dura încă de când fratele său, Filip, era în viaţa, făcându-se Irod "ca un răpitor desfrânat şi amestecător de sânge" (Vieţile Sfinţilor).
Sfântul Ioan confruntat cu imoralitatea regelui nu s-a sfiit să-l înfrunte, spunând că nu îi este îngăduit să ia pe femeia fratelui tău. Dată fiind influenţa Botezătorului asupra mulţimilor, Irod dorea să îl suprime, mai ales că prorocul condamna în auzul tuturor legătura nelegiuită dintre el şi soţia fratelui său. Temându-se însă de tulburarea pe care ar fi putut-o isca în rândul poporului uciderea lui, acesta se mulţumeşte să-l închidă pe Sfântul Ioan într-una din cetăţile lui.
În ziua aniversării sale, Irod dă o petrecere la care invită mulţi demnitari. După ce se ameţesc de vin, Irodiada o pune pe fiica ei, Salomeea, să danseze în faţa invitaţilor. Pentru spectacolul oferit de aceasta, Irod îi oferă un mare dar: să-şi aleagă până la jumătate din împărăţie. La sugestia mamei sale ea refuză averile şi cere să i se dea pe tipsie capul lui Ioan Botezătorul.
Citește și: Ce i-a spus un sfânt miresei sale în ziua căsătoriei
În miezul nopţii, regele porunceşte tăierea capului Sfântului Ioan, care i-a fost adus pe o tipsie lui Irod cu sângele care încă mai picura.
Crima aceasta a fost urmată de un şir de încercări pentru Irod. A pierdut conducerea regatului, fiind trimis în surghiun, în Spania, împreună cu Irodiada şi fiica acesteia.
În cele din urmă au avut un sfârşit năprasnic, mai întâi Salomeea a fost decapitată prin strângerea gheţii în jurul capului, când a încercat să traverseze un râu îngheţat care s-a rupt. Capul i-a fost adus lui Irod şi Irodiadei, aşa cum odată se adusese capul Mergătorului Înainte; dar nu tăiat de sabie, ci de gheaţă.
Despre Irod şi Irodiada se spune că au pierit cu zgomot, căci i-a înghiţit pământul de vii, relatează AGERPRES, citând sursele vol. "Vieţile Sfinţilor"; "Dicţionar de Teologie Ortodoxă", pr. prof. dr. Ion Bria, Bucureşti, 1994.
