Testul de cultură generală de azi este dedicat Zilei Naționale a României. Puțini știu când a fost celebrată pentru prima dată. Tu știi?
Hai să vedem dacă îți mai aduci aminte de ce ai învățat la Istorie.
Test de cultură generală. În ce an s-a sărbătorit pentru prima dată Ziua Națională a României. Știi?
Astfel, testul de cultură generală are următoarea întrebare:
În ce an a fost sărbătorită pentru prima dată Ziua Națională a României?
A) 1869
B) 1948
C) 1918
D) 1861
Răspuns corect este D- 1861
Mihail Kogălniceanu îi adresa lui Alexandru Ioan Cuza, în decembrie 1860 următoarea scrisoare: "...Subsemnatul are dar onoarea a propune Înălţimii Voastre să binevoiţi a încuviinţa ca în viitor numai 24 Ianuarie să se serbeze în Principatele Unite, ca Sărbătoare
Naţională, ca ziua care făcându-vă Domnitorul României, v-au încredintat prin însuşi această nobilă misie de a realiza marea dorinţă şi trebuinţă a Naţiunii Noastre".
Citește și: Test de cultură generală. Cât de înalt era de fapt Ștefan cel Mare? Ajutat de Purice să urce în șa
Astfel, între anii 1861-1866, pe 24 ianuarie, era celebrată Ziua Națională. Și acum o sărbătorim dar o numim Ziua Micii Uniri.
Apoi, între 1869-1947 ziua de 10 Mai, iar între 1948-1989, ziua de 23 August.
După Revoluția din 1989, Ziua Națională se sărbătorește pe 1 Decembrie.
Ce s-a întâmplat pe 23 august
La data de 23 august 1944, România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei.
Armata sovietică fiind deja în Moldova de nord încă din luna martie, regele Mihai îşi dă acordul pentru înlăturarea prin forţă a mareşalului Antonescu dacă acesta va refuza semnarea armistiţiului cu Naţiunile Unite. În urma refuzului net al lui Antonescu, Regele Mihai l-a destituit şi l-a arestat, iar România a trecut de partea Aliaţilor.
Din 1948 şi până în 1990 a fost sărbătorită ca Ziua Naţională a României.
Foto Europa FM
Citește și: Test de cultură generală: Ce rude erau Ștefan cel Mare și Vlad Țepes? Dușmani de moarte și aliați
Ce s-a întâmplat pe 10 mai
Desemnat să fie noul Domnitor al Principatelor Române, principele german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (devenit, mai târziu, Regele Carol I al României) a sosit pentru prima dată în București în ziua de 10 Mai 1866. El a fost întâmpinat la Băneasa de o mare mulțime de public și de primarul Bucureștilor, Dimitrie Brătianu (fratele prim-ministrului, Ion C. Brătianu), care i-a oferit, în mod simbolic, cheia orașului. În aceeași zi, principele a depus jurământul ca Domnitor în fața Adunării reprezentative a Principatelor Române Unite.
La data de 10 Mai 1877, a doua zi după citirea și adoptarea Declarației de Independență de către ambele Adunări, Domnitorul Carol I a sancționat și promulgat Declarația - ea căpătând, conform Constituției, putere de lege prin semnătura regală.
De aceea, ziua de 10 Mai 1877 rămâne în istorie ca Ziua Independenței României, „zi de naștere” a României moderne (ea a fost sărbătorită ca Zi Națională până în 1947, anul instalării totale a regimului comunist).
Citește și: Test de cultură generală: ”Cât a durat Războiul de 100 de ani?” Ai răspunsul rapid?
La 10 Mai 1877, Domnitorul Carol primit închinarea Corpurilor statului, la aniversarea a 11 ani de la sosirea în România, cu care ocazie i s-a oferit, în mod simbolic, o Românie independentă.
Peste ani, cele două evenimente au fost contopite într-unul singur, căpătând prin cumularea și a încoronării, o triplă semnificație. Trebuie spus că tripla semnificație nu a fost o coincidență, dimpotrivă data a fost special aleasă pentru a coincide cu aniversările precedente, în cazul de față România urmând să fie promulgată regat la data aniversară a nașterii principelui (8/20 aprilie).
Veșnica dispută între liberali și opoziție a devansat această promulgare, ea fiind realizată la data de 14/26 martie, când principele a promulgat legea.
Încoronarea însă a trebuit să aștepte, din motiv de doliu (moartea țarului Alexandru al II-lea survenită la data de 1/13 martie 1881, funeraliile având loc la data de 15/27), principele refuzând să se încoroneze imediat după intrarea în vigoare a legii și, prin urmare, data aleasă a fost aceea de 10 mai s.v. la dorința viitorului rege
Ce s-a întâmplat la 1 Decembrie 1918
După unirea Transilvaniei cu România, și ziua de 1 Decembrie a devenit o zi de sărbătoare națională, fiind sărbătorită mai ales în Transilvania Nefigurând însă printre sărbătorile naționale legalizate oficial, ziua de 1 Decembrie a căzut în uitare.
Citește și: Test de cultură generală: ”Ce sărbătorim de fapt pe 1 Decembrie?” Elevii de gimnaziu știu răspunsul
În anul 1990, după revoluția anticomunistă din anul 1989, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venită din partea opoziției, de a adopta ziua de 16 decembrie drept sărbătoare națională a României.
