Românul care a compus melodia de la Teleenciclopedia a rămas necunoscut, în mare măsură, publicului larg, deși piesele sale au cunoscut celebritatea în diferite epoci. Dar cea care reprezintă genericul celei mai longevive emisiuni a Televiziunii Române a avut un destin aparte.
Cine e românul care a compus melodia de la Teleenciclopedia? Provenea din nobili italieni
Anul acesta, pe 22 mai, se împlinesc 60 de ani de la difuzarea primei ediții a faimoasei Teleenciclopedia, cea mai veche emisiune din grila actuală a TVR.
Iar melodia de generic a însoțit, încă din 1965, destinul a milioane de români care au urmărit și încă urmăresc îndrăgita producție care prezintă documentare interesante din diferite domenii, realizate în special de BBC.
Puțini români știu, în schimb, cine a compus melodia cu care se deschide emisiunea și care a devenit un fel de semnal sonor prin care publicul recunoaște, practic, imediat programul respectiv.
Citește și: Cine e românul care a creat taragotul pentru muzică simfonică? A fost declarat „Tezaur Uman Viu”
Bucata muzicală respectivă se numără printre cele mai cunoscute și apreciate compoziții ale unui mare compozitor, Nicolae Kirculescu.
Piesa poartă numele, de fapt, de „Moment muzical pentru pian și orchestră”, fiind compusă de acesta în 1946, în integralitatea sa având durata de aproximativ 7 minute.
Dintr-o eroare umană, pe discul Electrecord pe care a apărut a fost trecută drept „Patru studii de concert pentru pian” - care e o cu totul altă lucrare - ceea ce produce până azi confuzie între melomani.
Dar cine a fost Nicolae Kirculescu? Doctor în Drept la Sorbona și urmaș al unei familii princiare italiene, s-a născut pe 8 decembrie 1903, în Corabia.
Nicolae Kirculescu a murit pe 31 decembrie 1985, la vârsta de 82 de ani - Foto: tvr.ro
Deși a studiat muzica de la vârsta de 3 ani, luând lecții de pian cu Lucreția Popovici-Pretorian și cu domnișoara Cernescu, familia îl voia magistrat.
După absolvirea bacalaureatului la 19 ani, în 1922, s-a îmbolnăvit foarte grav stând în pat vreme de șase luni, fără ca medicii să reușească să înțeleagă ce boală a avut.
Ca urmare, între 1922-1924, pleacă la Viena la tratament, dar urmează și Academia de Muzică de aici, însă doar cu știrea și încuviințarea mamei sale Veronica, de origine maghiară, contesă de Banffy.
Tatăl său, Vasile, nu era deloc de acord ca fiul, Nicolae, să îmbrățișeze o carieră de „lăutar”, căci Nicolae Kirculescu făcea parte dintr-o familie nobilă de italieni a prinților de Colonna și conților de Colesi - cum se va și semna pe anumite partituri viitoare, Nino de Colesi, potrivit comentator.ro.
Familia sa era atestată istoric încă din anul 400 d.Hr., dovadă blazonul de pe inelul de căsătorie cu a patra și ultima soție, artista de varieteu, Marieta Bratu, căsătorie încheiată pe 7 iunie 1976.
De altfel, ca o paranteză, Marieta a câștigat cunoscutul concurs „Crizantema de aur”, în 1983, pentru ca în 1987, la doi ani de la moartea muzicianului, să se mute definitiv la Paris.
Citește și: Cum a ajuns Gheorghe Zamfir să își piardă familia și averea. Șantajat de soție că se sinucide
Cum tatăl său s-a opus categoric ca el să urmeze calea muzicii, Kirculescu e obligat să se înscrie la cursurile Facultății de Drept din București, între 1924-1928.
În paralel cu studiile universitare, funcționar la Casa Centrală a Împroprietăririi din Ministerul Domeniilor, pentru ca imediat dup facultate să ocupe funcția de ajutor de judecător la Ocolul Sinaia.
După un incident a demisionat din magistratură și a devenit avocat la Ministerul Domeniilor unde tatăl său era secretar general.
În același timp își înființează și o orchestră, Los Occhios, cu care cântă la Clubul Libertatea, dar și ocazional, în alte locuri. Tatăl a intervenit din nou și, între 1928-1930, l-a trimis la Paris, ca să-și ia doctoratul în Drept la Sorbona, ceea ce s-a și întâmplat.
Dar, la fel ca în perioada vieneză ori cea bucureșteană a studenției, Nicolae Kirculescu urmează la Paris, în paralel, și cursurile de Artă Teatrală ale marelui actor francez, Louis Jouvet.
Nicolae Kirculescu alături de ultima sa soție, artista Mariela Bratu - Foto: TVR Cultural
Revenit din nou în România, în 1930, cu diploma de doctor în Drept în buzunar, a fost numit funcționar la Casa Centrală a Asigurărilor Sociale, ca avocat.
Însă, nu după mult timp, ministrul Muncii de atunci i-a reproșat faptul că îi apăra tocmai pe asigurați, majoritatea fiind muncitori și l-a concediat din funcție.
Relația amicală cu marele compozitor Ion Vasilescu îl va face însă ca Nicolae Kirculescu să intre defintiv pe calea muzicii, scriind, în timp, melodii faimoase, care au fost fredonate, la vremea lor, de majoritatea românilor.
Printre ele se numără succese precum „La căsuța cu zorele”, interpretată inițial de Ion Luican, apoi și de alți artiști, printre care și Gică Petrescu, „Violete pentru fete”, cântată de același Gică Petrescu sau „Coșarul”, devenită faimoasă în interpretarea lui Colea Răutu și reluată apoi și de Ștefan Bănică.
Citește și: Viața lui Dumitru Fărcaș ce ne-a vrăjit din taragot. Și-a convins iubita să vină din SUA în România
Dar exemplele pot fi mult mai multe, Kirculescu compunând peste 400 de cântece de muzică ușoară, dintre care circa 60 au devenit șlagăre, precum și muzica a 40 de spectacole de revistă, în multe cazuri fiind și autorul versurilor, ca, de pildă, la „Coșarul”.
În 1965 el a înregistrat celebra piesă - compusă cu aproape două decenii înainte - care a devenit genericul emisiunii Teleenciclopedia, care s-a lansat la Televiziunea Română în același an, devenind, la ora actuală, cea mai veche emisiune din grila TVR, anul acesta împlinind 60 de ani de la prima ediție.
Povestea înregistrării celebrului generic a fost spusă, mulți ani mai târziu, după Revoluție, de marele pianist Dan Grigore, cel care a cântat piesa într-o varintă care a înlocuit-o, la un moment dat, chiar pe ca inițială, intepretată de însuși Kirculescu.
„Genericul Teleenciclopediei a fost creat, inițial, în 1965, după o înregistrare realizată chiar de autor, Nicolae Kirculescu, la pian.
Numai că la montaj, cînd s-a operat scurtarea înregistrării pentru a se suprapune cu genericul emisiunii, s-a tăiat defectuos, astfel că a rezultat o bucată din care lipsea o pătrime și zgîria auzul.
La vremea respectivă nici măcar nu auzisem de Kirculescu, dar melodia lui mutilată o auzeam în fiecare săptămînă.
După mai bine de un deceniu, nu am mai rezistat și i-am semnalat acest neajuns realizatoarei Luminița Constantinescu, de la Televiziune, dar a apărut o altă problemă: montajul nu putea fi refăcut, pentru că înregistrarea originală se pierduse. Luminița mi-a propus atunci să facem o nouă înregistrare a melodiei, cu mine la pian.
Am acceptat să fac asta, și chiar pe gratis, pentru că soția marelui compozitor îmi spusese că nu au de unde să mă plătească. Am făcut înregistrarea la sfîrșitul anilor '80, cu Iosif Conta la pupitru și din ea s-a realizat noul generic al emisiunii.
Ulterior, melodia a fost editată pe un disc Electrecord și apoi pe CD, fără ca eu să primesc vreun ban. De altfel, a fost prima și ultima dată cînd am interpretat acea bucată muzicală superbă, în viața mea”, a declarat Dan Grigore, conform inpolitics.ro.
Nicolae Kirculescu a trecut la cele veșnice în chiar ultima zi a anului 1985, la vârsta de 82 de ani, lăsând în urmă nu doar un destin aparte, ci și o moștenire muzicală de excepție.
