24 de persoane şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere în ultimul weekend, potrivit unei statistici a Inspectoratului pentru Situații de Urgență. 8 și-au pierdut viața într-un singur eveniment, când un microbuz s-a ciocnic cu un autoturism lângă Bacău. 2 victime au fost copii.
Citește și: GALERIE FOTO Accidentul cu o mașină cu volan pe dreapta în care au murit 7 oameni
România este în continuare pe primul loc în Uniunea Europeană la accidente rutiere grave soldate cu morți, o poziție pe care o păstrează de peste un deceniu. Cine e vinovat pentru toate crimele care au loc pe șosele.
Multă vreme, s-a arătat cu degetul spre infrastructura proastă. Numai că tot în iulie anul acesta a avut loc un carambol cu 52 de mașini pe Autostrada A2. 17 persoane care mergeau în concediu, dintre care 5 copii, au fost rănite.
Și tot în această lună, peste 30 de șoferi au fost filmați cum întorc pe contrasens pe aceeași autostradă, pentru că drumul era blocat de un eveniment rutier și nu mai aveau răbdare să aștepte.
Așadar, o parte din vină aparține și conducătorilor auto. Dar de ce sunt românii agresivi în trafic?
Euforia vacanței, la fel de nocivă la volan ca alcoolul
Psihologul Ionel Simionca, vicepreședinte al Asociației de Psihologie și Siguranță Rutieră - Psihotrafiq, a explicat pentru Newsweek România care sunt motivele pentru care șoferii din România sunt atât de furioși când conduc.
„E un cumul de factori, nu există un singur motiv care poate fi identificat ca fiind cel mai important.
În primul rând, e cunoscut faptul că iulie e luna cu cele mai multe accidente rutiere. Și asta pentru că încep concediile. Acum e o stare de euforie tipică verii și vacanței.
La aceasta se adaugă faptul că există și alți pasageri în mașină, cu care șoferul stă de vorbă, dar și multe gadgeturi. Toate acestea echivalează cu diminuarea atenției ca atunci când ai consumat două beri”, a explicat Ionel Simionca.
Psihologul arată că, din experiența sa, a constatat că românii sunt într-o continuă cursă contra timp.
„Noi suntem complet în fugă după resurse, dintre care cea mai importantă e timpul. Alergăm mereu după timp. Drumurile sunt lungi și oamenii vor să ajungă mai repede la destinație. Dacă se adaugă și sentimente de grandoare – că ne branduim cu mărcile mașinilor – rezultă o stare de agresivitate, dar mai degrabă de intoleranță față de ceilalți”, a menționat vicepreședinte al Asociației de Psihologie și Siguranță Rutieră.
Riscul e insidios și nu e perceput corect de șoferi, pentru că un accident are loc în câteva secunde, nu ai timp de pregătire. Acum totul e bine și imediat lucrurile iau o turnură greșită.
„Se adaugă și oboseala, inclusiv cea a unei vacanțe, a unei nopți petrecute în cluburi, de exemplu. Apoi, cu cât traficul e mai aglomerat, crește și oboseala și scade toleranța la frustrare. Aceasta e o chestiune subiectivă, fiecare are grade diferite de rezistență.
Răspunsul e disproporționat la o provocare. În general, din experiența mea cu oameni condamnați penal, am văzut că reacționează exagerat la provocări mici. Aici cred că e cheia”, a explicat psihologul pentru Newsweek România.
Ionel Simionca crede că nu atât cuantumul amenzilor - destul de mare și în prezent - contează în comportamentul șoferilor, cât mai ales absența polițiștilor rutieri de pe șosele.
„Amenzile sunt deja la un nivel ridicat. Oricum, doar 3% dintre șoferi încalcă repetat regulile rutiere. Dar, aș vedea mai degrabă să investim în echipaje de poliție scoase cu echipamente radar în drum. Așa am mai diminua din accidente”, a precizat acesta.
Doar amenzile multiple pot rezolva problema
Polițistul Marian Godină, fost agent rutier, susține că aplicarea repetată de amenzi e singura soluție pentru educarea șoferilor români.
„Pot afirma cu tărie că, pe lângă hazard, numărul accidentelor rutiere are legătură cu numărul de sancțiuni aplicate de poliție. Și am să vă dau un exemplu banal, dar, zic eu, foarte bun.
Când am absolvit școala de poliție, eu cu încă vreo nouă colegi, fiind la început, eram trimiși cu rândul pe o stradă din centrul Brașovului. Pe Mureșenilor, pentru cunoscători. Mergeam acolo fără mașină de poliție, pe jos, doar cu procese-verbale. Și opt ore eram prezenți acolo și dădeam amenzi pentru lipsa centurii și vorbit la telefon.
Azi așa, mâine așa, până s-au prins oamenii că pe Mureșenilor ți-o iei rapid dacă mergi fara centură, vorbești la telefon sau oprești aiurea. După vreo două săptămâni, era o raritate să găsești vreo mașină oprită pe interzis sau să vezi pe cineva fără centură”, a explicat Marian Godină.
Polițistul a contestat o inițiativă legislativă recentă, care cere ca aparatele radar să fie montate doar pe autovehicule ale Poliției, inscripționate.
„Am mai spus asta de câteva ori, cei care își doresc să știe unde se află Poliția, sunt, de fapt, mult mai interesați să știe unde NU E Poliția, pentru a putea merge cum vor ei.
În România, avem adevărate carnagii pe drumuri, iar o călătorie cu mașina a ajuns să fie o loterie. Scapi cu viață sau nu, iar asta, din păcate, nu depinde doar de felul în care conduci tu.
Ne place sau nu, prevenția nu funcționează la noi, nu suntem astfel concepuți. De fapt, cred că nicăieri nu au fost responsabilizați șoferii prin prevenție. In Germania nu te previne nimeni să mergi frumos, dar știi că dacă nu o faci, vei scoate bani frumoși din buzunar, de cele mai multe ori fără să intri in contact cu vreun polițist”, a scris Marian Godină.
Radare doar pe mașini inscripționate, idee respinsă de CCR
Inițiativa pe care o incriminează polițistul este a treia din ultimii ani prin care diverși parlamentari încearcă să împiedice Poliția „să stea la pândă”, adică să monteze aparate radar pe autovehicule neinscripționate.
Justificarea inițiatorilor, membri ai tuturor partidelor din Parlament, este că rolul Poliției este să prevină și nu să sancționeze.
Argumentul adus în 2021 de parlamentari din tot spectrul politic a fost respins în 2019 de Curtea Constituțională a României, care a declarat neconstituțională o inițiativă legislativă similară.
La fel s-a întâmplat și în 2018, când CCR a respins o idee a parlamentarului PNL Florin Roman, care dorea ca maşinile de poliţie cu radar trebuie presemnalizate cu un panou afişat cu 500 – 1.000 de metri înainte, pe sensul de mers.
De asemenea, se arăta că maşinile cu radar trebuie să fie inscripţionate vizibil, dar şi poziţionate vizibil, iar dispozitivele radar de tip pistol să nu poată fi folosite la mai mult de 10 metri de maşina de poliţie.
Contestația la CCR împotriva acestei inițiative a fost depusă de președinția României.
Şoferii români recunosc că circulă cu viteză mare pe drumuri libere, când se grăbesc sau când sunt pe autostradă, releva un studiu realizat de LeasePlan Mobility Monito.
În cadrul cercetării, conducătorii auto din Uniunea Europeană au indicat că cei mai slabi șoferi provin din Italia (13%), Franța (6%) și România (5%).
Citește dosarul integral „Drumurile noastre, moarte”
Cum scăpăm de drumurile morții
Mai puține accidente în 2021, dar mai mulți morți
Weekendul negru de pe drumurile românești
Fabuloasele șpăgi luate de unii polițiști de la Rutieră și Permise
Cum au modificat parlamentarii Codul Rutier ca să scape ei de amenzi
Virgil Vochină: Peste 75.000 de români au murit în accidente după 1990
Polițiștii nu dau amenzi după camerele video de bord ale românilor. Un agent trebuie să constate
__________________________