Pe lângă multe alte efecte, rămân goale tot mai multe case. Conform ultimelor statistici oficiale, sunt peste 200.000 doar în București. Iar în toată țara ar fi două milioane și jumătate de locuințe în care nu mai stă nimeni.
Dacă în anul 1925, în România se nășteau aproape 500.000 de copii, anul trecut s-au înregistrat sub 150.000 de nașteri, potrivit Institutului Național de Statistică. Iar sporul natural rămas negativ de mulți ani pune presiune asupra sistemului social și economic al țării, conform PROTV.
2.500.000 de locuințe goale în România. Scade drastic numărul persoanelor care stau în țară
Dan Petre, sociolog: „În curând generația decrețeilor va ieși la pensie, iar piramida este inversată. Ceea ce va pune o presiune foarte mare asupra economiei în general și asupra sistemului de pensii, deci asupra sistemului financiar.”
Situația se oglindește și în apartamentele sau casele pustii. În peste două milioane și jumătate de locuințe din România nu mai trăiește nici măcar o persoană.
Citește și: FOTO Cum arată o garsonieră de 185.000 € din Cluj? E „vintage”, cu pereții scorojiți și crăpați
Numai pe o stradă din Sectorul 2 al Capitalei sunt locuințe în care nu mai stă nimeni. Potrivit INS, în București sunt peste 200.000 de case ori apartamente care au rămas goale în interior, deși unele arată impecabil în exterior. Iar acestă imagine este tot mai comună. Pentru că, în fiecare lună, România pierde mii de oameni.
Vedem că și în luna februarie am avut un spor natural negativ. S-au născut zece mii de bebeluși, cu aproape 1.000 mai puțini față de aceeași lună din 2024. În același timp, peste 20.600 de români au murit.
Au datorii foarte mari
Bărbat: „Toate casele erau locuite. Au fost case unde nu a venit nimeni și care au rămas părăsite și degradate, aici sunt doar o mică parte pe această stradă în capăt.”
Casele abandonate ar putea ajunge în grija statului și folosite, de pildă, ca locuințe sociale. Dar procedura de preluare este anevoioasă.
Citeşte şi: Proprietarii de apartamente, obligați din 2025 să plătească o "taxă specială". Despre ce este vorba
Matei Sumbascu, președintele asociației RiRise: „Ar trebui să fie un fond de locuințe la care putem apela în caz de dezastru. Statul ar trebui să facă uz de programele pe care le are și de asemenea, să înțeleagă cât de multe locuințe libere există în societate, să înțeleagă câte și cum ar putea să ajungă în grija statului și ar putea să fi folosite.”
Radu Opaina, Federația Asociațiilor de Proprietari din România: „Au cheltuieli la întreținere, acumulează datorii, creează mari probleme asociaților de proprietari și vecinilor din blocurile respective și în final cu eforturi din partea asociației se ajunge la executarea silită a acestor apartamente pentru recuperarea prejudiciilor respective sau în cel mai fericit caz se identifică moștenitorul sau proprietarul de drept și este sancționat, este forțat să plătească.”
