LTCPN (Long Term Care Policy Network), o reţea internaţională pentru politicile de îngrijire pe termen lung, a prelucrat informaţiile din Belgia, Franţa, Irlanda, Italia şi Spania.
Rezultatele au fost publicate după ce lideri ai mediului de afaceri britanic au susţinut că din bilanţurile oficiale sunt eliminate decesele bătrânilor instituţionalizaţi. O organizaţie de îngrijire a estimat că în Regatul Unit au murit în aziluri peste 1000 de oameni, iar baroneasa Altmann (Rosalind Miriam Altmann, membră a Camerei Lorzilor) a scris în ziarul Daily Mail că rezidenţii din azilurile pentru vârstnici refuzaţi de spitale sunt 'abandonaţi ca mieii la tăiere'.
Raportul LTCPN sugerează că imaginea cea mai clară a mortalităţii cauzate de coronavirus în aziluri o oferă Irlanda, unde există un sistem centralizat de colectare a informaţiilor privind epidemia de COVID-19. Până sâmbăta trecută, se consemnaseră 6444 de cazuri şi 288 de decese, din care 1556 - adică 54% - în rândul celor aflaţi în instituţii de îngrijire.
În Belgia, cele mai recente date indică 1405 decese din aceeaşi cauză în aziluri, reprezentând 42% din numărul total. În Spania, pe baza informaţiilor preluate de presă de la guvernele provinciilor timp de o lună, până la 8 aprilie, procentajul este de 57% (8345 de morţi în aziluri de bătrâni).
În Italia, dintr-un studiu în 577 de aziluri (10% din instituţiile respective), s-a extrapolat o proporţie de 53%. În Franţa, datele de la ministerul sănătăţii duc la un rezultat de 44,6%.
Autorii raportului arată că definiţia azilurilor poate fi diferită de la o ţară la alta, deci datele nu sunt comparabile, însă adaugă că fără a lua în calcul decesele celor aflaţi în îngrijire şi ale personalului din astfel de instituţii nu se pot lua decizii în cunoştinţă de cauză pentru alocarea resurselor în sectorul respectiv.
Medicul-şef al Regatului Unit, profesorul Chris Whitty, a declarat că s-au înregistrat focare de epidemie în 13,5% din azilurile britanice şi a afirmat că ar dori să crească numărul de teste. Întrebat dacă în aceste instituţii se înregistrează corespunzător decesele, el a arătat că medicii fac evaluări pe baza propriei opinii privind cauzele, iar concluziile lor sunt cele consemnate în certificatele de deces. 'Doctorii iau foarte în serios chestiunea şi încearcă să se asigure că obţin informaţii suficiente pentru a furniza date exacte', a susţinut el.
