Anterior, judecătorii au respins cererea de autorizare a accesului surorilor Patriciu în imobilul din sectorul 1, care a aparținut tatălui lor și exercitarea dreptului de folosință asupra acestuia, însă a instanța de apel a întors decizia.
Vila pe care se ceartă moștenitorii lui Dinu Patriciu se află într-o zonă selectă, aproape de Parcul Herăstrău și valorează peste 1 milion de euro. Alături de uriașa proprietate din Snagov, imobilul respectiv este cuprins în succesiunea pe care rudele au deschis-o în 2014, după moartea omului de afaceri.
În 2015, succesiunea a fost blocată din cauza unui proces de partaj intentat de Dana Rodica Patriciu, a treia soție a miliardarului și mama lui Andrei Alexandru. Acesta din urmă, deși nu are dreptul la moștenire, a rămas în imobil cu acordul mamei sale, prin prisma faptului că este un bun dobândit în timpul căsătoriei Danei cu Dinu Patriciu.
„În privinţa imobilului din Bucureşti, s-a arătat că este locuit fără drept de la momentul decesului autorului reclamantelor şi până în prezent de pârâtul Andrei Alexandru Ștefan, străin de succesiune, acesta exercitând în pofida refuzului categoric al reclamantelor şi cu acceptul abuziv al pârâtei Patriciu Dana Rodica, prerogativa folosinţei asupra unui bun coproprietatea reclamantelor”, au arătat surorile Patriciu, care apar ca reclamante alături de mama lor, Sabina, a doua soție a miliardarului.
Dana și Dinu Patriciu
În dosarul pe fond, fiicele lui Patriciu au solicitat, în subsidiar, un fel de schimb provizoriu de locuințe cu Dana Patriciu, cedându-i acesteia dreptul de a locui în vila din Snagov în locul celei din București. Ele și-au argumentat cererea prin faptul că nu dețin o locuință în București. În prezent, fiicele lui Dinu Patriciu locuiesc în străinătate, în Canada și Elveția.
În replică, fiul vitreg al lui Patriciu a susținut că nu poate fi acuzat că locuiește abuziv, în condițiile în care, până la finalizarea succesiunii, imobilul aparține și mamei sale.
„Totodată, a învederat că domiciliază în imobil încă din anul 2009 în baza acordului proprietarilor devălmaşi, fiind cel care se ocupă de administrarea şi întreţinerea casei şi care achită toate cheltuielile aferente, iar dreptul său de folosinţă a fost recunoscut în cadrul dosarului nr. …/299/2016*, instanţele respingând definitiv cererea de evacuare formulată împotriva pârâtului, ca neîntemeiată.
În consecinţă, pârâtul a apreciat că în privinţa capătului principal de cerere, este incidentă excepţia autorităţii de lucru judecat”, se mai arată în dosar.
Citește și: Un cuvânt scris la 6 ani a adus-o în fața judecătorilor după 45 de ani. Ce a notat
Procesul de partaj, declanșat de Dana Patriciu încă de pe vremea când soțul ei, trăia este în plină desfășurare, după ce instanța a trimis dosarul spre rejudecare la solicitarea uneia dintre fetele omului de afaceri. Miza inițială a litigiului depășea, la început, un miliard de euro, însă lucrurile s-au complicat după ce s-a aflat că Dinu Patriciu a murit plin de datorii, iar companiile creditoare au apărut ca interveniente în dosar, pentru a-și recupera creanțele.
Luptă succesorală
Ana si Maria Patriciu, cele doua fiice ale lui Dinu Patriciu decedat în 2014, nu au reușit multă vreme să-l scoată pe fratele lor vitreg dintr-un imobil din sectorul 1, care a aparținut miliardarului. Timp de mai bine de un an, cele două fiice au încercat să obțină un ordin de evacuare împotriva lui Andrei Stefan, fără a avea însă succes.
Situația a fost una destul de complicată, în condițiile în care fiul vitreg al lui Patriciu nu avea decât un act prin care era „luat în spațiu” de către Dinu și Dana Patriciu, hârtie ce data din 2009.
Imobilul cu pricina are si el o istorie ciudată. Casa a aparținut mamei lui Dinu Patriciu, a fost naționalizată și redobândită de familie în 1996. Conform datelor de la dosar, imobilul a fost scos, în 2002, la licitație de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, de unde a fost achiziționată de o terță persoană care a revândut imobilul către...
Dinu Patriciu.
După moartea lui Dinu Patriciu, proprietatea a intrat în masa succesorală urmând să fie moștenită de către urmașii legali. Printre aceștia nu se afla și fiul vitreg al lui Patriciu.
Andrei Ștefan a prezentat instanței o hârtie semnată de tatăl vitreg prin care acesta „îl ia în spațiu” pe durată nedeterminată. Mai mult, el a reușit să convingă instanța că fiicele lui Patriciu nu pot solicita evacuarea lui pentru că acestea nu dețin calitatea de proprietar, cel puțin nu până la finalizarea procedurilor legate de succesiune. În final, judecătorii i-au dat dreptate lui Andrei.
Ana Patriciu l-a chemat din nou în instanță pe Andrei Alexandru Ștefan, solicitând întoarcerea unei executari silite din 2013.
Statul român recuperează prejudiciul produs de Patriciu
În decembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti a decis ca Ana şi Maria Patriciu, fetele fostului patron al companiei Rompetrol Dinu Patriciu, şi fostele neveste ale acestuia, Dana Rodica şi Sabina, să achite către stat prejudiciul de peste 58 de milioane de dolari şi dobânda aferentă din 2001 până în prezent, în solidar cu compania Rompetrol.
Statul român se judecă de câţiva ani cu fostele soţii şi cu fetele lui Patriciu pentru recuperarea prejudiciului.
În mai 2018, Tribunalul Bucureşti a dat câştig de cauză statului, prin Ministerul de Finanţe, şi le-a obligat pe moştenitoarele lui Dinu Patriciu – una dintre fostele soţii, Dana Rodica Patriciu, şi pe cele două fete, Ana şi Maria Patriciu – la plata prejudiciului din dosarul Rompetrol I, în solidar cu Oilfield Exploration Business Solutions (fostă Rompetrol SA).
La Curtea de Apel Bucureşti însă, în iunie 2019, magistraţii au decis rejudecarea cazului.
Citește și: 800.000 de hectare, afectate de secetă: Regiunile și culturile care „suferă”
Între timp, în proces a fost adăugată şi o altă fostă soţie a lui Dinu Patriciu, Sabina, mama celor două fete.
Rompetrol a plătit jumătate din prejudiciul de peste 58 de milioane de dolari din dosarul lui Dinu Patriciu, dar mai are de achitat dobânzi şi penalităţi de peste 83 de milioane de dolari, potrivit răspunsurilor ANAF şi ale Departamentul de Comunicare al Grupului KazMunayGas International pentru Centrul de Investigaţii Media (CIM) din octombrie 2021.
