De altfel, Teodor Baconschi crede în apariția unei astfel de formațiuni, care s-ar adresa conservatorilor care acum nu se simt reprezentați politic. „Mă iau în calcul pe mine, simplu cetățean: sunt anticomunist, pro-occidental, moderat-conservator (mai clar spus, adept al doctrinei creștin-democrate), susținător al meritocrației și al tradiției creștine pe care stă civilizația euro-americană: cu cine votez la următoarele scrutinuri? 3-4 milioane de români din clasa de mijloc, educați și patrioți (nu naționaliști!) nu sunt reprezentați politic în acest moment. Există, însă, riscul ca un proiect politic conservator să fie confiscat de atitudini anti-occidentale, dughiniste, extremist-naționaliste și ortodoxiste: nu va avea, în niciun caz, votul meu. Destinul firesc al României trebuie să consolideze apartența noastră la UE și NATO“, explică diplomatul.
Profesorul Daniel David este de părere că, dacă o astfel de formațiune va fi lansată, nu ar fi un succes politic: „Din rezultatul la referendum, dacă scădem contribuția partidelor, nu cred că rămâne nici jumătate din procentul obținut determinat doar de opțiunile religioase – și acestea extrem de diverse pentru a putea fi puternic coagulate politic: ortodocși, catolici, protestanți, neoprotestanți“.
Pe de altă parte, politologul Oana-Valentina Suciu apreciază că un astfel de partid s-ar adresa unei părți a electoratului PSD și PNL și ar mobiliza la vot și o parte din electoratul nehotărât. Formațiunea ar face apel la valori naționale, ar fi eurosceptică, cu posibile accente extremiste, adaugă Suciu.
USR, marele câștigător politic al referendumului
Societatea românească este marea câștigătoare, în urma eșecului referendumului, pentru că și-a consolidat poziția pro-europeană, dovedind că nu mai acceptă manipulări și și-a conservat simpatia UE, câștigată prin protestele de stradă împotriva modificărilor din Justiție, este de părere sociologul Gelu Duminică.
În plan politic, USR este partidul care a câștigat cel mai mult, după invalidarea scrutinului: atât la capitolul imagine, cât și prin atragerea unei părți a electoratului PNL.
„USR este singurul partid parlamentar care și-a asumat o poziție clară de la început. Ei s-au implicat și în monitorizarea referendumului, cu 12.000 de observatori în toată țara, ceea ce arată că au reușit să-și creeze o rețea în teritoriu, imediat după campania «Fără penali în funcții publice». Astfel, va crește gradul de încredere în partid, pentru că arată că se ține de cuvânt“, explică politologul Oana-Valentina Suciu.
Pe de altă parte, dacă PNL demonstrează că poate face o reformă reală în partid, nu-și va pierde alegătorii, este de părere Gelu Duminică.
Imediat după anunțarea invalidării, președintele PNL, Ludovic Orban, a fost criticat de o parte a colegilor săi, care l-a acuzat că propune o politică retrogradă, prin care a îndepărtat alegătorii liberali. Orban a votat la referendum, însă le-a lăsat colegilor săi mână liberă.
Primii pași pentru adoptarea parteneriatelor civile
„Parteneriatul nu e un cadou, nu e un troc și nici o deturnare de la eșecul referendumului. Vine ca o obligație care rezultă din decizia CCR în cauza Coman“, explică jurista Romanița Iordache, vicepreședintă a asociației Accept, care luptă pentru apărarea persoanelor din comunitatea LGBT.
Anunțul privind legiferarea parteneriatelor civile a apărut a doua zi după invalidarea referendumului, printr-un anunț al ministrului pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu (PSD).
Deputatul PSD Petre Florin Manole va coordona grupul de politicieni de la toate partidele parlamentare care lucrează la legea parteneriatului civil. Inițiativa se bazează pe proiectul realizat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), cu sprijinul Accept.
Cuplurile care vor intra într-o uniune consensuală vor avea aproximativ aceleași drepturi ca și persoanele căsătorite. Manole insistă, însă, că nu trebuie comparate cele două instituții, pentru că inițiativa parteneriatului vine ca răspuns la motivarea CCR în cauza Coman-Hamilton, a românului căsătorit cu un american în Belgia. În acest caz, Curtea a reținut că și cuplurile gay căsătorite în străinătate reprezintă familii.
Un membru al comunității LGBT răsuflă ușurat că referendumul, considerat restrictiv pentru minoritățile sexuale, a fost invalidat
„Noi nu ne atingem de niciun articol de lege care se referă la căsătorie. Noi facem o inițiativă care pune România în rândul țărilor Uniunii Europene care au această legislație“, spune Petre Florin Manole.
Parteneriatul civil se adresează atât persoanelor de același sex, cât și persoanelor heterosexuale. În cazul cuplurilor gay, adopția copiilor va fi interzisă în mod explicit în lege.
Biserica Ortodoxă Română a transmis, în mod repetat, că se opune legalizării parteneriatelor civile, pentru că reprezintă o variantă „mai lejeră“ a căsătoriei, un „surogat“ în care partenerii nu au responsabilități.
22 de țări din Uniunea Europeană au legalizat parteneriatele civile sau căsătoriile pentru persoanele de același sex. În Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi România nu există nicio formă legală de protecție juridică pentru persoanele de același sex.
Citește întreaga analiză despre eșecul referendumului familiei
Credincioșii, surzi la apelul Bisericii Ortodoxe
Mihai Gheorghiu, grijuliu cu Securitatea
