În 2018, Liviu Dragnea, pe atunci președintele PSD, dădea peste cap tot sistemul judiciar doar pentru a scăpa de o condamnare în dosarul DGASPC Teleroman. Ministrul Justiției de atunci, Tudorel Toader și Curtea Constituțională, controlată de PSD, i-au servit lui Dragnea mai multe decizii favorabile.
Citește și: 14 ani de închisoare pentru șeful bandei care a spart peste 400 de vile și sedii de firme
Decizia CCR privind completurile de cinci judecători de la ÎCCJ au avut ca efect schimbarea completurilor de judecată și întârzierea procesului lui Liviu Dragnea.
Citește și: Petronel Corduneanu, lăsat liber după ce i-a dat doi pumni Diamantului Roz, soția lui Beleaua
Acum, Curtea de Justiție a UE a hotărât că deciziile CCR cu privire la completurile de cinci judecători, dacă duc la prescripția infracțiunilor de corupție, nu trebuie respectate de judecătorii români. „Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție”, subliniază CJUE.
Citește și: Interlopul care l-a lăsat fără două degete pe Bebino, l-a supărat, din închisoare, pe Romi Neguș
CJUE amintește că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a condamnat mai multe persoane, inclusiv foști parlamentari și miniștri, pentru infracțiuni de evaziune fiscală privind TVA-ul, precum și de corupție și de trafic de influență, în special în legătură cu gestionarea unor fonduri europene.
Ulterior, Curtea Constituțională a anulat aceste decizii ca urmare a compunerii nelegale a completurilor de judecată, pentru motivul că, pe de o parte, cauzele cu privire la care ÎCCJ s-a pronunțat în primă instanță ar fi trebuit să fie judecate de un complet specializat în materie de corupție și, pe de altă parte, că, în cauzele în care ÎCCJ s-a pronunțat în apel, toți judecătorii completului de judecată ar fi trebuit să fie desemnați prin tragere la sorți.
ÎCCJ a ridicat problema unui eventual risc sistemic de impunitate în materie de luptă împotriva fraudei și a corupției, iar alături de Tribunalul Bihor a solicitat să se stabilească dacă principiile supremației dreptului Uniunii Europene și independenței judecătorilor le permit să lase neaplicată o decizie a Curții Constituționale, chiar dacă, în temeiul dreptului român, nerespectarea de către magistrați a unei decizii a Curții Constituționale constituie o abatere disciplinară.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că judecătorii naționali pot lăsa neaplicate, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile Curții Constituționale, care contravin dreptului Uniunii Europene și prin care interesele financiare ale UE sunt lăsate neapărate.
Recomandările MCV pentru România sunt obligatorii
Totodată, CJUE a arătat că recomandările Comisiei Europene pentru România, în cadrul MCV, sunt obligatorii.
„Actele adoptate înainte de aderare de instituțiile Uniunii sunt obligatorii pentru România de la data aderării sale. Aceasta este situația Deciziei 2006/928, care este obligatorie în toate elementele sale pentru România atât timp cât nu a fost abrogată. Obiectivele de referință care urmăresc să asigure respectarea statului de drept au de asemenea caracter obligatoriu. România este astfel ținută să ia măsurile adecvate pentru atingerea acestor obiective, ținând seama de recomandările formulate în rapoartele întocmite de Comisie”, notează CJUE.
O altă prevedere a hotărârii CJUE se referă la faptul că România are „obligația de a prevedea sancțiuni efective și disuasive pentru infracțiunile de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție” ca urmare a MCV și a tratatului de aderare la UE.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene precizează și că „Dreptul Uniunii nu se opune ca deciziile Curții Constituționale să fie obligatorii pentru instanțele de drept comun, cu condiția ca independența acestei curți, în special față de puterile legislativă și executivă, să fie garantată. În schimb, acest drept se opune ca răspunderea disciplinară a judecătorilor naționali să fie angajată prin orice nerespectare a unor asemenea decizii”.
Principiul supremației dreptului Uniunii se opune ca instanțele naționale să nu poată, cu riscul aplicării unor sancțiuni disciplinare, să lase neaplicate deciziile Curții Constituționale contrare dreptului Uniunii, se mai arată în hotârârea CJUE.
„În ipoteza în care un judecător național de drept comun ar ajunge să considere, în lumina unei hotărâri a Curții, că jurisprudența curții constituționale naționale este contrară dreptului Uniunii, faptul că acest judecător național ar lăsa neaplicată jurisprudența menționată nu poate angaja răspunderea sa disciplinară”, se mai arată în hotărârea CJUE.
Deciziile CCR privind completurile de la Înalta Curte și Justiție, dedicate lui Liviu Dragnea
La 7 noiembrie 2018, Curtea Constituţională a admis sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi.
″Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să asigure de îndată constituirea noilor completuri de judecată prin tragerea la sorţi a tuturor celor cinci membri ai acestora şi nu numai a locului celui considerat ca fiind membru de drept", se arăta în motivarea deciziei CCR.
Principalul beneficiar al acestei decizii, Liviu Dragnea, contestase la Curtea de Apel București modul în care erau trase la sorți completurile de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, el însuși fiind judecat de un astfel de complet în dosarul DGASPC Teleorman.
Curtea de Apel i-a dat dreptate lui Dragnea, drept urmare, toate procesele completurilor de cinci judecători au fost amânate cu o lună, fiind reluate abia în ianuarie 2019.
Efectul deciziei CCR a fost schimbare a două completuri care fuseseră trase la sorți pentru a-l judeca pe Liviu Dragnea.
În iulie 2019, CCR a admis sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie, obiecţie făcută de Florin Iordache.
CCR a decis atunci ca Procesele inculpaţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), condamnaţi în primă instanţă până pe 23 ianuarie 2019 de completuri de 3 judecători, dar care nu au o sentinţă defintivă, să fie rejudecate.
Printre beneficiarii acestei decizii s-au numărat fostul ministru de Finanţe, Darius Vâlcov, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma și fiica sa, Andreea Cosma.
