Familia care ne dezbină - Lupta Coaliției pentru Familie cu definiția căsătoriei

În 2015, un comitet de inițiativă, numit „Coaliția pentru Familie“ (CpF), din care făceau parte vedeta de televiziune Liana Stanciu, tenorul Vlad Miriță și directorul adjunct al Muzeului Țăranului Român, Mihai Gheorghiu, anunța că strânge semnături pentru a modifica definiția căsătoriei în Constituție. Motivul principal era, spuneau ei, protejarea „familiei tradiționale“.

Trei ani mai târziu, după o campanie din care nu au lipsit acuzațiile că au fost strânse semnături în biserici și în școli, Mihai Gheorghiu, președinte al Coaliției pentru Familie, se declară încrezător în șansele de modificare a Constituției, deși acuză că inițiativa „se confruntă cu un boicot generat de actori puternici“, pe care însă nu îi cunoaște. Se plânge că este ignorat de presă, dar se încurajează singur, gândindu-se la victoria colegilor din Croația, care, în 2013, au reușit să schimbe definiția căsătoriei în Constituție, „deși au avut 90 la sută din presă împotrivă“.

„Ne dorim protecția constituțională a căsătoriei, prin ieșirea din neutralitatea termenului de «soți». Este vorba despre firescul unui mod de trai, care ne definește pe noi, nu vrem să-i condamnăm pe alții“, explică Gheorghiu, în biroul său de la sediul CpF, necesitatea organizării referendumului.

Mihai Gheorghiu, președintele Coaliției pentru Familie, susține că „educația pro-homosexualitate a copiilor este o realitate”

Motivul pentru care asociația și-a dorit să modifice definiția căsătoriei în Constituție este că există o diferență între legea fundamentală și Codul civil, spune Gheorghiu. El admite că există deja o decizie a CCR din 2016, care clarifică textul constituțional și precizează că familia se întemeiază prin căsătoria dintre un bărbat și o femeie, însă vrea „să pună la adăpost definiția căsătoriei de fluiditatea opiniilor juridice“. În 2016, judecătorul CCR Daniel Morar a fost singurul care a considerat că inițiativa Coaliției pentru Familie „restrânge în mod nepermis sfera de incidență a instituției căsătoriei, cu suprimarea dreptului la căsătorie al persoanelor de același sex“.

Pe membrii CpF nu i-a mânat în demersul lor vreo frică de schimbările care se petrec în Occident, ci „realitatea internă, influențele tot mai puternice ale ideologiei de gen“.
„Lipsea din dezbatere vocea celor care cred că putem rămâne la ceea ce deja avem“, adaugă Gheorghiu, punându-și mâinile pe piept, peste cămașa neagră, sobră, încheiată până la ultimul
nasture.

„Noi respectăm viața privată a oamenilor“

Gheorghiu nu comentează mesajele de propagandă apărute în jurul referendumului, precum cel care spune că „homosexualii vor lua copiii celor care nu votează la referendum“. Încearcă o glumă cu „ambulanța care răpea copii“ pe vremea comuniștilor și spune doar că astfel de mesaje nu aparțin Coaliției. CpF „nu discută subiectul homosexualității, pentru că nu ne privește. Noi respectăm pe toată lumea și viața privată a oamenilor“, adaugă președintele asociației. Totuși, el recunoaște că CpF este „împotriva adopției copiilor de către cuplurile de homosexuali“.

Numele directorului adjunct al MȚR, care, la sfârșitul anilor ´90, a fost și deputat din partea PNȚCD, este legat de un scandal din 2013, când a fost acuzat de Asociația Accept și de Ambasada SUA că a permis unui grup de 50 de creștini radicali să intre la proiecția unui film pentru comunitatea LGBT, strigând „Moarte homosexualilor!“ El a negat acuzațiile și a cerut ca Ambasada să-i ceară scuze.

Harababura semnăturilor: Minori și persoane decedate, pe listele de susținători

Coaliția pentru Familie „a strâns semnături mai bine decât ceilalți“, spune Gheorghiu, zâmbind și făcând trimitere la campania „Fără penali în funcții publice“. 80.000 de voluntari ortodocși, catolici și neoprotestanți au strâns trei milioane de semnături pentru modificarea Constituției, din care 2,6 milioane au fost validate de CCR. Gheorghiu s-a ferit să spună care sunt județele cu cele mai multe semnături. Totuși, potrivit Active News, site apropiat CpF și BOR, care preia ocazional și mesaje ale propagandei ruse, județele unde s-au strâns cele mai multe semnături sunt: Iași, Bacău, Botoșani, Vrancea, Timiș, Buzău și Suceava.

Întrucât nu există o centralizare la nivelul țării privind semnăturile strânse de comitetul de revizuire a Constituției, Newsweek România a cerut tuturor primăriilor din reședințele de județ, în baza Legii 544/2001, situația semnăturilor depuse și validate pentru susținerea inițiativei Coaliției.

Am primit răspunsuri de la 27 de primării din țară și cinci sectoare ale Capitalei(1, 2, 3,4 și 6). Primăria Sectorului 4 ne-a transmis că nu a existat nici o listă cu semnături depusă în 2018 (în condițiile în care semnăturile au fost strânse și depuse în 2016!), iar Primăria Sectorului 2 ne-a recomandat să ne adresăm inițiatorilor. În Constanța și Târgu Jiu, aproape jumătate din semnăturile depuse au fost invalidate, iar în Tulcea, în Sectorul 6 și în Slatina nu a fost depusă nicio semnătură. Primăria Buzău și Primăria Sectorului 2 ne-au transmis că nu mai au datele și ne-a recomandat să le scriem inițiatorilor pentru a obține informații. În Craiova, Târgu Jiu, Piatra Neamț, Bacău, Sibiu și Sectorul 3 pe liste apăreau semnăturile unor minori. De asemenea, în Craiova, Piatra Neamț, Sibiu, Târgu Mureș și Sectorul 3, pe liste apăreau că au semnat persoane decedate.

Lista detaliată, mai jos:

1. Alba Iulia - 11.600 semnături valide, nu au comunicat și numărul semnăturilor invalidate, nici motivele invalidării

2. Bacău - 16.216 semnături validate, 6.155 semnături invalidate, motivele invalidării - numele și domiciliul semnatarilor nu erau corecte, apar minori, persoane care nu figurează în nici o bază de date, codul numeric personal nu aparținea persoanei care a semnat

3. Baia Mare - 6.378 semnături validate, 1.598 de semnături invalidate, motivele invalidării - CNP incorect, domiciliu în alte localități

4. Bistrița - 5.494 semnături validate, 1.047 semnături invalidate, motivele invalidării - CNP incorect, domiciliu în alte localități

5. Botoșani - 16.226 semnături în total, nu știu numărul semnăturilor invalidate. „Noi invalidăm pe fiecare dosar și nu am făcut o statistică în acest sens. Oricum, au trecut doi ani de atunci…”, este răspunsul primit din partea Primăriei Botoșani.

6. Brașov - 12.505 semnături validate, 941 semnături invalidate, motivele invalidării - numele susținătorilor, menționarea actului de identitate greșite sau lipsa semnăturii

7. Buzău - Direcția de Evidența Persoanelor nu mai deține informații privind listele cu semnături depuse de comitetul de inițiativă pentru revizuirea Constituției. Ne-au recomandat să ne adresăm Asociației Părinți pentru Ora de Religie (APOR), care s-a ocupat de strângerea semnăturilor.

8. Călărași - 2.361 de semnături validate, 186 de semnături invalidate, motivul invalidării - CNP incorect

9. Constanța - 5.721 de semnături validate, 4.990 de semnături invalidate, motivele invalidării - nume și prenume incorecte, adresa de domiciliu incompletă, persoane cu reședința în altă localitate, cod numeric personal, seria și numărul actelor de identitate sau expirate anterior datei listei

10. Covasna - 71 de semnături validate, 46 semnături invalidate

11. Craiova - 30.118 de semnături valide, 8.534 de semnături invalidate, motivele invalidării - nume incomplet sau incorect, CNP incorect, cetățeni străini, act de identitate anulat, expirat, incorect, minori, domiciliu în alte localități, decedati, nesemnat

12. Focșani - 3.647 de semnături, din care 251 au fost invalidate, nu precizează motivele invalidării

13. Galați - 28.847 de semnături validate, 4.147 invalidate, nume și prenume incorecte, adresa de domiciliu incompletă, persoane cu reședința în altă localitate, cod numeric personal, seria și numărul actelor de identitate sau expirate anterior datei listei

14. Giurgiu - 1.414 de semnături validate, 495 semnături invalidate, motivele invalidării - adresă greșită, prenume incomplet, CNP greșit

15. Hunedoara - 4.909 semnături validate, 1.104 semnături invalidate, motivele invalidării - lipsa adresei de domiciliu, lipsa numărului sau seriei actului de identitate, lipsa CNP-ului, semnatarii nu aveau adresa pe raza municipiului

16. Iași - 20.531 de semnături validate, 3.405 invalidate, nu precizează motivele invalidării

17. Piatra Neamț - 17.063 de semnături validate, 2.845 semnături invalidate, motivele invalidării - persoane decedate, domiciu pe raza altei localități, adrese inexistente, minori, cetățeni străini, persoane care aveau înscrise CNP-ul altor oameni

18. Pitești - 1.863 de semnături validate, nu precizează numărul semnăturilor invalidate, motivele invalidării - nu sunt precizate

19. Târgu Jiu - 7.896 de semnături validate, 3.434 de semnături invalidate, motivele invalidării - adresă incompletă, persoane minore, serie și număr buletin lipsă, lipsă CNP, nume sau prenume incomplete

20. Reșița - 3.848 de semnături validate, 1.216 de semnături au fost invalidate, motivele invalidării - nume și prenume eronate sau incomplete, adresa de domiciliu incompletă, adresă în altă localitate, cod numeric incomplet sau eronat, seria și numărul actelor expirate

21. Satu Mare - „Nu se regăsesc datele solicitate. La momentul respectiv, ambele exemplare ale dosarelor cu liste de susţinători au fost restituite solicitanţilor”.

22. Sibiu - 16.240 de semnături validate, 429 de semnături invalidate, motivele invalidării - semnatarii aveau domiciliul în altă localitate, persoane minore, decedate sau cu date incomplete

23. Slatina - Nici o listă cu semnături nu a fost depusă la Primărie.

24. Târgoviște - 13.421 de semnături validate, 1.054 de semnături invalidate, nu precizează motivele invalidării

25. Târgu Mureș - 425 de semnături validate, 34 de semnături invalidate, motivele invalidării - numărul actului de identitate greșit, nu corespunde domiciliul, persoane decedate, domiciliu în străinătate

26. Timișoara - 31.593 de semnături validate, 2.264 de semnături invalidate, motivele invalidării - „specificarea acestor motive ar presupune furnizarea datelor cu caracter personal”

27. Tulcea - Nu au fost depuse semnături de către comitetul de inițiativă.

București

Sector 1 - 16.492 de semnături validate, 2.610 invalidate, motivele invalidării - nu figurau cu datele menționate, datele completate erau incorecte sau incomplete

Sector 2 - Nu comunică datele. „Listele de susţinători au fost deja atestate, conform prevederilor Legii nr. 189 /1999, de către Curtea Constituţională prin emiterea Deciziei privind constituționalitatea Legii de revizuire a Constituţiei României. Pentru date concrete, va recomandam sa va adresaţi iniţiatorilor”.

Sector 3 - 7,856 de semnături validate, 850 invalidate, motivele invalidării - persoane care nu figurează în evidența electorală, persoane care nu au domiciliul în Sectorul 3, persoane cu CNP eronat, persoane minore, persoane decedate

Sector 4 - „În anul 2018 nu au fost identificate solicitări din partea Coaliției pentru Familie”. Cu alte cuvinte, Primăria Sectorului 4 nu ne-a comunicat datele cerute.

Sectorul 6 - Nu au fost depuse liste cu semnături pentru sprijnirea inițiativei cetățenești de modificare a Constituției, inițiată de Coaliția pentru Familie.

Pentru susținerea referendumului, CpF a semnat protocoale de susținere cu PSD, ALDE și PNL. Totuși,Gheorghiu respinge orice tentativă de confiscare a referendumului de către PSD, remarcând că inițiativa a fost votată în Senat de parlamentari de la toate partidele politice, mai puțin USR.

Măsurile controversate din planul CpF

În Coaliția pentru Familie activează 41 de ONG-uri și trei federații, „sub formă de gentlemen's agreement“, în care „fiecare organizație își păstrează propriile scopuri“, spune Gheorghiu. În 2017, a creat și platforma civică „Împreună“, care cuprinde peste o mie de persoane fizice și 500 de ONG-uri, prin care acum strânge semnături pentru ca „ideologia de gen să nu fie obligatorie în învățământ“. Gheorghiu se laudă că, datorită presiunilor CpF, a fost scoasă din dezbaterea publică Strategia de Educație Parentală.

În afara inițiativei pentru revizuirea Constituției, CpF a lansat un plan numit „50 de măsuri pentru familie“, măsuri sociale, economice și fiscale, cu care activiștii au încercat „să sensibilizeze Guvernul“, dar nu au primit niciun răspuns la scrisorile lor. Întrebat despre propunerea de anulare a subvențiilor publice pentru avort electiv și mijloace contraceptive, măsură care se regăsește în planul Coaliției, Gheorghiu a spus că propunerea aparține organizației ProVita, care militează deschis pentru interzicerea avorturilor în România, și că nu este asumată de întreaga Coaliție.

CpF colaborează cu organizațiile similare din Croația și Franța, precum și cu ADF International, o asociație juridică cu birouri în toată lumea, fondată în 2010 de Alliance Defending Freedom, considerată una dintre cele mai puternice organizații conservatoare creștine americane. ADF sprijină Coaliția cu sfaturi juridice, pro bono, dar i-a ajutat și să organizeze două conferințe la București, pe tema modificării Constituției.

Gheorghiu dezaprobă orice acuzație de finanțare din partea unor organizații conservatoare din America sau din Rusia: „N-am primit niciun leu de la nimeni, nici din America, nici din Rusia, donațiile noastre au venit din țară și de la români cu domiciliul în străinătate“. El a refuzat să indice câți bani a cheltuit CpF cu promovarea inițiativei, însă a spus că este vorba despre „sume foarte mici“.