La câteva zile după ce Argentina a suspendat toate cursele aeriene pentru a se proteja de răspândirea coronavirusului, Juan Manuel Ballestero şi-a început călătoria spre casă în singurul mod posibil: a pornit cu ambarcaţiunea sa mică în ceea ce s-a dovedit a fi o odisee de 85 de zile pe Oceanul Atlantic.
Bărbatul de 47 de ani ar fi putut rămâne pe Insula portugheză Porto Santo în aşteptarea încheierii perioadei restricţiilor de călătorie şi distanţării sociale într-un loc frumos ferit în mare parte de coronavirus. Dar ideea petrecerii a ceea ce a crezut că va fi sfârşitul lumii departe de familie, mai ales de tatăl său care împlinea 90 de ani, a fost de nesuportat. Astfel că a încărcat în ambarcaţiunea de aproape 9 metri conserve de ton, fructe şi orez şi a început să navigheze la jumătatea lunii martie.
„Nu am vrut să stau ca un laş pe o insulă pe care nu erau deloc cazuri de infectare. Am vrut să fac tot posibilul pentru a ajunge acasă. Cel mai important lucru pentru mine a fost să fiu cu familia”, a declarat Ballestero.
Pandemia de coronavirus a afectat viaţa de zi cu zi în aproape toate ţările de pe planetă, perturbând economia mondială, exacerbând tensiunile geopolitice şi oprind aproape în totalitate deplasările internaţionale. Un aspect dureros în mod special în această perioadă dură a fost imposibilitatea unui număr de oameni de a ajunge acasă pentru a ajuta persoanele iubite bolnave şi de a participa la înmormântări.
Prietenii au încercat să îl oprească pe Ballestero să pornească în această călătorie periculoasă, iar autorităţile din Portugalia l-au avertizat că ar putea să nu primească permisiunea de a reintra în ţară dacă va avea probleme şi ar fi nevoit să revină. Dar a rămas determinat.
Rudele sale, obişnuite cu stilul de viaţă itinerant al acestuia, nu au încercat să îl convingă să renunţe la idee.
„Incertitudinea generată de faptul că nu am ştiut unde era aproximativ 50 de zile a fost foarte dificilă. Dar nu am avut niciun dubiu asupra reuşitei, spune tatăl său”, Carlos Alberto Ballestero.
Traversarea Oceanului Atlantic într-o ambarcaţiune mică este problematică şi în cele mai bune condiţii. Dificultăţile suplimentare cauzate de pandemie au devenit evidente la trei săptămâni de la începerea călătoriei. Pe 12 aprilie, autorităţile din Capul Verde au refuzat să îi permită o escală pentru reaprovizionarea cu alimente şi combustibil, a declarat Ballestero. Cu speranţa că alimentele îi vor ajunge, a îndreptat ambarcaţiunea spre vest. Având mai puţin combustibil decât sperase, a fost într-o măsură mai mare la mila vântului.
După câteva zile, a intrat în panică din cauza luminilor unei nave care părea să îl urmărească şi se apropia. ”Am început să merg mai rapid. Am gândit că, dacă se vor apropia, voi deschide focul”,a spus el.
La circa 250 de kilometri de coastele Braziliei, ambarcaţiunea a fost lovită puternic de un val. Ballestero a fost nevoit să facă o escală în Vitória (Brazilia).
A ajuns pe 17 iunie în oraşul său natal, Mar del Plata, fiind primit ca erou, întrucât fratele său anunţase presa despre călătorie.
„Intrarea în portul în care tatăl meu are barca, acolo unde m-a învăţat atât de multe lucruri, unde am învăţat să navighez, unde au început toate aceste lucruri, mi-a oferit un sentiment de misiune îndeplinită”, a spus el.
La 72 de ore după ce analizele au arătat că nu avea coronavirus, Ballestero a putut intra în Argentina, unde a putut celebra sărbătoarea publică Ziua Tatălui, dat fiind că fusese pe mare de ziua de naştere a acestuia.
