„Astăzi, Comisia Europeană a publicat trei documente și a făcut un anunț cu informații pe care deja le știați: începe procedura de deficit excesiv pentru România. Este foarte bine să știți adevărul despre această informație de la ministrul Finanțelor Publice: am negociat cu Comisia Europeană în ultimele trei luni de zile și trebuie să știți că tot ce am negociat a fost acceptat.
România are un plan de reducere a deficitului sustenabil și credibil, acceptat în totalitate de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că experții de la Comisia Europeană au încredere în acest guvern. Așa cum am promis, facem lucruri bune pentru România”, este mesajul lui Florin Cîțu.
Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit unui raport adoptat în luna februarie de Comisia Europeană. Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.
„Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară”, se arată în raportul executivului comunitar.
Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.
