„Unirea de la 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existenţa unui proiect care să coaguleze energiile poporului nostru. În vremuri complicate, românii au demonstrat că pot acţiona cu o conştiinţă comună pentru îndeplinirea unui obiectiv istoric.
Momentul de la 1859 ne prezintă imaginea unei clase politice vizionare, care şi-a asumat o misiune extrem de dificilă. Fără a crea disensiuni pe plan extern, românii au utilizat în mod abil contextul internaţional şi au ales un domnitor care s-a ridicat la înălţimea acestui proiect ambiţios", a spus Iohannis la o ceremonie de decorare a unor drapele de luptă, desfăşurată la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I.
Şeful statului a elogiat „actul său de curaj şi de asumare a conducerii celor două principate" al domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care „a pus bazele procesului istoric ireversibil de tranziţie către un stat modern, profund ataşat valorilor europene".
Citește și: Când și cum va începe războiul în Ucraina, potrivit agențiilor de informații occidentale
„Unirea a reprezentat un ideal încă din timpul revoluţiei paşoptiste şi a prins contur prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, o strategie iscusită, generată de profundul patriotism şi de solidaritatea oamenilor politici ai vremii. În scurta sa domnie, Alexandru Ioan Cuza a schimbat cursul istoriei şi a reuşit să consolideze Unirea prin crearea primului Parlament unic şi a primului Guvern unic.
El a fost cel care a pus bazele statului român modern, înfăptuind numeroase reforme în domenii esenţiale precum armata, sistemul electoral, administraţia publică, justiţia, învăţământul, agricultura ori sistemul fiscal. Totodată, Alexandru Ioan Cuza a obţinut recunoaşterea Unirii de către marile puteri şi acceptarea acesteia ca un act definitiv şi ireversibil, făcând cunoscut faptul că voinţa poporului român nu mai putea fi ignorată", a arătat Iohannis.
Preşedintele a accentuat că, "prin realizarea Unirii de la 1859, s-a demonstrat că unitatea etnică, lingvistică şi culturală trebuie urmată, firesc, de cea politico-administrativă, calea pragmatică în direcţia consolidării puterii Principatelor Unite".
Citește și: Cine este Evgheni Muraev, cel pe care Putin ar vrea să-l instaleze în Ucraina
„În 1859, românii au ales să-şi construiască viitorul în acord cu valorile şi principiile europene, iar faptul că astăzi România este stat membru al Uniunii Europene şi al Alianţei Nord-Atlantice dovedeşte că, în pofida teribilelor încercări la care ne-a supus istoria, idealurile poporului nostru au rămas mereu aceleaşi - libertatea, democraţia, unitatea naţională şi buna funcţionare a instituţiilor statului.
Un alt element important în procesul de afirmare a identităţii naţionale a fost stabilirea drapelului de luptă pentru unităţile militare. La ceremonia de înmânare a noilor steaguri militare, Alexandru Ioan Cuza a sintetizat semnificaţia acestui simbol naţional, afirmând că steagul înglobează întreaga istorie a statului. Cu prilejul împlinirii a 163 de ani de la Unirea din 1859, am decis să decorez drapelul de luptă al Brigăzii 282 Blindată 'Unirea Principatelor', al Brigăzii 8 Rachete Operativ Tactice 'Alexandru Ioan Cuza' şi al Batalionului 284 Tancuri 'Cuza Vodă'", a mai spus preşedintele Klaus Iohannis.
Preşedintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă şi preşedintele Senatului, Florin Cîţu, au participat, luni, la ceremonia de decorare a Drapelelor de Luptă ale Brigăzii 282 Blindată "Unirea Principatelor", Brigăzii 8 Rachete Operativ Tactice "Alexandru Ioan Cuza" şi Batalionului 284 Tancuri "Cuza Vodă", la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I.
Ceremonia a debutat cu intonarea Imnului de stat şi oficierea unui serviciu religios.
Şeful statului a depus o coroană de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut.
