"Astăzi am făcut o analiză completă a situaţiei de securitate din regiune, inclusiv din punctul de vedere al implicaţiilor militare, economice şi energetice, dar şi din perspectiva migraţiei necontrolate. România are peste 600 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina şi trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiţi pentru orice scenariu posibil.
Actuala criză de securitate creată de Rusia nu este doar despre Ucraina, nu este doar despre securitatea regională la Marea Neagră şi nici măcar despre securitatea europeană, ci este despre securitatea întregului spaţiu euro-atlantic, de aceea în aceste momente este important ca la nivelul NATO şi al UE să dăm dovadă de unitate şi solidaritate", a spus şeful statului la Palatul Cotroceni, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
El a subliniat că România are un "dialog permanent, extrem de dens şi de substanţial", la toate nivelurile, în cadrul NATO, cu SUA, în cadrul OSCE şi al Uniunii Europene.
Consolidarea masivă a prezenţei militare a Federaţiei Ruse în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre afectează securitatea şi stabilitatea internaţionale
Potrivit şefului statului, escaladarea tensiunilor şi consolidarea masivă a prezenţei militare a Federaţiei Ruse în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre afectează securitatea şi stabilitatea internaţionale.
"Aceste demersuri ale Rusiei reliefează posibilitatea folosirii forţei împotriva Ucrainei, cu toate consecinţele care pot decurge de aici. De asemenea, acţiunile recente ale părţii ruse, prin propunerile înaintate în luna decembrie, încearcă să modifice în mod inacceptabil parametrii arhitecturii europene de securitate", a mai spus Iohannis, care a precizat că există preocupări şi cu privire la posibilitatea continuării şi aprofundării folosirii tacticilor hibride, deoarece complică situaţia de securitate, inclusiv din perspectiva capacităţii de reacţie.
O gamă întreagă de acţiuni potenţiale
Preşedintele Iohannis a arătat că a fost analizată o gamă întreagă de acţiuni potenţiale, de la atacurile cibernetice menite să destabilizeze instituţii şi infrastructura critică, cum s-a întâmplat recent în Ucraina, până la utilizarea energiei pentru a atinge obiective politice sau folosirea dezinformării şi a propagandei.
"A fost un schimb de evaluări care a inclus, cum este şi firesc, elementele care au reieşit din coordonarea noastră aprofundată şi constantă cu aliaţii şi partenerii atât în cadrul NATO, cât şi în cadrul Uniunii Europene", a afirmat şeful statului.
România continuă să susţină, a mai precizat el, abordarea actuală de la nivel euroatlantic, arătând că ţara noastră a fost foarte activ implicată din punct de vedere diplomatic în adoptarea deciziilor la nivel aliat şi european, prin prisma poziţionării geografice şi a interesului strategic pe care îl are în stabilitatea Vecinătăţii Estice a NATO şi a Uniunii Europene.
Preşedintele Iohannis a punctat că dialogul diplomatic trebuie să aibă un rol primordial în detensionarea situaţiei actuale şi este important ca acesta să continue.
"Discuţiile recente cu Federaţia Rusă, inclusiv cele din cadrul Consiliului NATO-Rusia, au permis prezentarea detaliată a abordării NATO faţă de situaţia de securitate actuală, insistând asupra obiectivului clar al dezescaladării. Am transmis fără echivoc Federaţiei Ruse interesele de securitate şi îngrijorările noastre, aliate, faţă de conduita acesteia din ultimii ani, inclusiv din ultima perioadă.
De asemenea, alături de aliaţii şi partenerii noştri, am transmis şi continuăm să transmitem mesaje clare, care să sublinieze ataşamentul nostru pentru apărarea principiilor fundamentale şi a valorilor spaţiului euroatlantic din care facem parte, precum şi a principiilor şi normelor de drept internaţional.
Totodată, reiterăm susţinerea pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi a celorlalţi parteneri estici, precum şi pentru consolidarea rezilienţei acestora. Trebuie însă să fim pregătiţi şi pentru scenariul în care partea rusă va refuza să continue calea dialogului", a susţinut preşedintele.
Consolidarea prezenței Aliate pe Flancul Estic al NATO, esențială
Iohannis a reiterat necesitatea consolidării prezenţei Aliate pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în România.
"Indiferent de evoluţiile actuale din regiune, NATO trebuie să îşi menţină la nivel ridicat capacitatea de descurajare şi apărare, care să îi permită să îşi îndeplinească eficient obiectivele strict defensive - repet, strict defensive - pentru care Alianţa a fost creată", a declarat Iohannis, evidenţiind şi că măsurile luate de NATO până în prezent pentru întărirea prezenţei militare pe Flancul de Est reprezintă un răspuns eminamente defensiv la riscurile, ameninţările şi provocările de securitate în creştere din regiune.
Şeful statului a salutat din nou anunţurile omologilor american şi francez cu privire la disponibilitatea SUA şi a Franţei de a spori prezenţa în România.
"Am spus-o constant şi repet că suntem gata să găzduim o prezenţă aliată crescută pe teritoriul nostru. De altfel, în urma anunţurilor SUA şi ale Franţei, suntem în contact cu cei doi aliaţi pentru a stabili concret modalităţile de realizare pe teritoriul nostru a prezenţei militare a celor doi parteneri", a afirmat Iohannis.
El a amintit că, la nivelul UE, se discută despre o serie de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse, dacă aceasta va iniţia acţiuni agresive împotriva Ucrainei.
"Este vorba despre o plajă extinsă de sancţiuni sectoriale şi individuale, demersurile de pregătire a acestora fiind accelerate în ultima perioadă", a explicat Iohannis.
Şeful statului a conchis că România se bucură în prezent de toate garanţiile de securitate şi nu este cazul ca vreun cetăţean să se teamă.
