Miliardele Securității îi încaieră pe Iliescu și Voiculescu. Hodor: Banii ICE Dunărea, la Bancorex

DE Octavia Constantinescu | Actualizat: 29.11.2021 - 22:42
Miliardele Securității îi încaieră pe Iliescu și Voiculescu. Hodor: Banii ICE Dunărea, la Bancorex/FOTO: Agerpres
Miliardele Securității îi încaieră pe Iliescu și Voiculescu. Hodor: Banii ICE Dunărea, la Bancorex/FOTO: Agerpres
Dosare CNSAS. Sursă: digi24.ro
Dosare CNSAS. Sursă: digi24.ro

Istoricul Mădălin Hodor susține că banii din ICE Dunărea, firma Securității, au fost transferați în țară după Revoluție prin Bancorex și apoi au fost distribuiți la politicieni și magistrați „prietenoși cu puterea”. Banii din conturile din străinătate ar fi un mit, adaugă Hodor.

SHARE

Istoricul Mădălin Hodor, cercetător în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), face, pe contul său de Facebook, o serie de observații despre cum a funcționat Întreprinderea de Comerț Exterior (ICE) Dunărea, firmă a Securității, cu indicativul de Unitate Militară 0107, structură cuprinsă în UM 0544 - Centrul de Informații Externe. 

El scrie că după desființarea ICE Dunărea în aprilie 1990, banii fostei întreprinderi de comerț exterior au fost transferați prin Bancorex „după ce a trecut pericolul” și că apoi „au fost distribuiți către politicieni, securiștii rămași in servicii, oameni de afaceri prietenoși cu puterea, magistrați, polițiști, funcționari. 4800 de persoane au primit "împrumuturi" de la Bancorex”. 

„Când Bancorex a dat faliment "creditele neperformante" generasera o pierdere de aprox. 2,4 miliarde. Practic banii ICE Dunărea recuperați prin Bancorex și dati către toată lumea (cautati numele și veți vedea ca a fost efectiv Toată Lumea) au fost declarați "pierduți" 2,4 miliarde de dolari, aprox. 10% din PIB-ul României la data respectiva au fost trecuți la datoria publica. Pe care o plătim și astăzi cu toții. Asta în vreme ce populatia era bombardata cu povesti despre "conturile lui Ceauşescu", notează istoricul Mădălin Hodor. 

Citește și: VIDEO Liste cu 204 colaboratori ai Securității, ascunse de CNSAS 11 ani, deși desecretizate din 2007 | Newsweek Romania

Precizările istoricului CNSAS vin după ce, sâmbătă, fostul președinte Ion Iliescu a acuzat Antena 3 că este parte a unui soi de răfuială între rămășițele unor grupări din fostele servicii de securitate. „Banii Securității nu sunt la mine, dar poate să încerce la o adresă mai aproape de Antena 3”, a scris Ion Iliescu, după ce Antena 3 readus în discuție Revoluţia Română şi banii lui Ceauşescu care nu au mai fost găsiţi.

Mădălin Hodor a scris că „Ion Iliescu are dreptate. Știe foarte bine. O singura observație. Aia nu erau banii lui Ceaușescu. Ca nu erau din veniturile lui. Erau banii pentru care milioane au făcut foamea, au stat în întuneric ca șobolanii și în frig. Ce au furat securiștii după decembrie 1989 au fost banii noștri. Asa. Sa nu existe vreun dubiu. În februarie 1990 când a fost lichidata ICE Dunărea s-au găsit 20 de dolari, 15 franci și niște mărunțiș în valuta exotică. ICE Dunărea a realizat conform propriului bilanț din anul 1988 câștiguri de 850 milioane dolari. In 1989 se preconiza depășirea cifrei. Cugetati un pic la ideea asta. Si mai cugetati ceva. Circa 200 milioane de dolari erau contracte realizate de ICE Dunărea în 1989, dar banii urmau sa vina la începutul lui 1990. Au venit, n-au mai venit? Cine știe?

Cel care semnează documentul de control financiar la ICE Dunărea și constata ca totul e ok se numește Mugur Isărescu. Poate va suna cunoscut numele. Atunci nu era încă ce este astăzi. Dar urma sa fie.

Citește și: CCR l-a scăpat pe Isărescu de ștampila oficială de colaborator al Securității | Newsweek Romania

Banii nu au fost niciodată în conturi din străinătate. Tot ce era afara erau conturi tranzitorii pentru operațiuni curente. Sume de ordinul milioanelor de dolari, dar nu sute. Cei care au furat banii au fost cei care au lansat și perdeaua de fum cu "conturile lui Ceauşescu din străinătate". Ceaușescu nu avea încredere în băncile străine și știa ca prima măsură în caz de ceva era înghețarea conturilor. Vazuse ce patise Marcos și nu era prost. Din 1987 toata valuta fusese vândută și repatriata. Când a plecat în decembrie de la Snagov a plecat cu 4 milioane de dolari cash.

Și era sa uit de Crescent. Care era o căpușa făcută de Voiculescu și niște băieți deștepți din DIE. Crescent fura de la ICE Dunărea. Un fel de securist care furau de la securiști și de la Ceaușescu”. 

În acest context, Mădălin Hodor explică, duminică, cum se făcea ICE Dunărea tranzacțiile și care erau firmele care făceau parte din ea. 

„Fiecare serviciu din ICE Dunărea avea un off-shore prin care își desfasura activitățile comerciale. Contractele se făceau direct sau prin firmele off-shore create special. Valuta se muta prin conturi tranzitorii (numite TN). Majoritatea acestor conturi erau create prin BRCE (care va deveni după 1990 Bancorex). ICE Dunărea percepea un comision pornind de la 4% pana la 14% pentru orice operațiune comerciala derulata prin ea. Aceștia erau efectiv banii Securității pentru ca ei se depunea separat în contul DSS deschis la BRCE. Recompensa băieților sa își ia și ei ceva frumos.

Citește și: Mădălin Hodor: CNSAS a schimbat suspect apărarea în litigiul de la CCR cu Mugur Isărescu | Newsweek Romania

La ele se adaugau realizările propriului serviciu AVS (condus în 1989 de către Constantin Anghelache, unchiul fraților Negoiță) care se derulau prin conturi OV(S) (Operațiuni Valutare Speciale). La fel se proceda cu tranzacțiile comerciale pe care ICE Dunărea le făcea pe piata internațională. Datorita faptului ca produsele românești erau tot mai proaste și tot mai greu de plasat pe piața (se ajunsese la bartere, dam tractoare în Egipt, luam zahar din Egipt și vindem în Filipine etc) Dunărea a început sa acționeze ca orice operator import-export pe piața internațională. Cumpăra și vindea de peste tot în lume. Orice fel de marfa. Sub embargo sau nu. Ilegal sau nu. Contra comision”, arată Mădălin Hodor. 

În 1987, încasările ICE Dunărea erau de peste 665 milioane de dolari. „În anul 1987 șeful ICE Dunărea era generalul locotenent Amohnoaie Epifanie, directori-adjuncți erau col. Bădița Gheorghe, col. Gavril Constantin, mr. Rotaru Constantin. După 1990 generalul Amohnoaie va coordona firmele lui Sorin Ovidiu Vântu. Fostul sau adjunct, ajuns general SIE, Rotaru Constantin va ajunge director la Grivco-Voiculescu”, explică istoricul CNSAS. 

„După ce a fost pitita în Romtehnica (pentru ca Securitatea trecuse la MApN) ICE Dunărea a fost desfiintata în aprilie 1990. Conturile și activele au rămas la BRCE (viitoarea Bancorex). Banii din TN-uri, milioane de dolari, au rămas in TN-uri acolo pana când a trecut pericolul apoi au început să fie aduși usor-usor înapoi prin Bancorex. Și introduși în circuitul bancar intern. Apoi au fost distribuiți către politicieni, securiștii rămași in servicii, oameni de afaceri prietenoși cu puterea, magistrați, polițiști, funcționari. 4800 de persoane au primit "împrumuturi" de la Bancorex. Când Bancorex a dat faliment "creditele neperformante" generasera o pierdere de aprox. 2,4 miliarde. Practic banii ICE Dunărea recuperați prin Bancorex și dati către toată lumea (cautati numele și veți vedea ca a fost efectiv Toată Lumea) au fost declarați "pierduți" 2,4 miliarde de dolari, aprox. 10% din PIB-ul României la data respectiva au fost trecuți la datoria publica. Pe care o plătim și astăzi cu toții. Asta în vreme ce populatia era bombardata cu povesti despre "conturile lui Ceauşescu" și aștepta cu sufletul la gura sa se recupereze banii din Congo sau Libia. Unii mai așteaptă și astăzi. (...) Asta este de fapt sursa corupției în România. Asta este adevarata omerta. Dincolo de orice partid, dincolo de orice guvern, dincolo de orice presedinte. Dincolo de orice stat. Mai puternica a fost si mai puternica va fi. Unii s-au îmbogățit din banii munciți de 23 de milioane înainte de 1989. Și s-au mai îmbogățit încă o data și după 1990. Și normal ca astăzi își protejează averile și privilegiile. Și ii plătim noi și ii vor plăti copiii noștri. Restul este doar gargară”.

Postarea integrală a istoricului, aici: 

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te