Pentru acesta, creatorul soluţiei, Andrei Stoleru, a dezvoltat pentru lucrarea de disertaţie susţinută în urmă cu o lună la Facultatea de Automatizări şi Calculatoare din cadrul Universităţii Tehnice din Iaşi, o mănuşă cu senzori pe care urmează să o prezinte în Italia, la Verona, unor membri din comunitatea medicală şi academică. Invenţia este absolut remarcabilă.
”Dispozitiv IoT pentru detectarea tremuratului asociat cu boala Parkinson” se numeşte lucrarea concepută de fondatorul Creative Penguins, iar ideea care l-a dus pe masterandul în “Sisteme de distribuţie şi tehnologii web” către crearea dispozitivului inteligent a venit din anturajul acestuia. “O persoană din familia mea a fost diagnosticată cu Parkinson. Iar apoi am aflat de unul dintre prietenii mei, care are o vârstă apropiată de a mea, diagnosticat şi el cu Parkinson”, povesteşte Andrei Stoleru (35 ani).
În căutarea unei soluţii care să-i ajute pe medici să pună mai rapid diagnosticul în boala Parkinson şi să monitorizeze mai bine evoluţia pacienţilor, Andrei a aflat că Parkinson este o afecţiune neuro-degenerativă cronică care afectează milioane de oameni din întreaga lume, fiind a doua cea mai frecventă boală neuro-degenerativă, după Alzheimer.
A aflat şi că este o afecţiune “care afectează în special neuronii dopaminergici din creier, producând pierderea lor şi deteriorarea circuitelor cerebrale implicate în controlul mişcării. Boala Parkinson afectează de obicei persoanele în vârstă de peste 60 de ani, dar poate apărea şi la vârste mai tinere”.
Cum tremurul, care este unul dintre simptomele bolii Parkinson, şi-a propus să dezvolte o mănuşă IoT (Internet of Things) capabilă să monitorizeze şi să înregistreze datele referitoare la mişcările mâinii pacienţilor. “O mişcare între 3–7 Hz este asociată cu Parkinson”, explică Andrei Stoleru, care a notat în lucrarea de disertaţie: “Utilizarea senzorilor de mişcare şi a dispozitivelor IoT poate permite monitorizarea precisă şi continuă a mişcărilor pacienţilor şi detectarea semnelor timpurii ale bolii Parkinson, prin analizarea frecvenţei tremuratului mâinii”.
Implementarea soluţiei dezvoltată de fondatorul Creative Penguins ar permite, crede acesta, o monitorizare continuă şi precisă a tremuratului mâinii, oferind astfel oportunitatea de a identifica variaţiile şi tendinţele acestuia de-a lungul timpului. Ceea ce va ajuta la diagnosticarea precoce şi la intervenţia promptă în gestionarea bolii Parkinson, cu potenţialul de a îmbunătăţi prognosticul şi calitatea vieţii pacienţilor.
Pentru a realiza mănuşa inteligentă capabilă să detecteze simptomele de Parkinson în stadii incipiente, Andrei Stoleru a utilizat o placă de dezvoltare care oferă conectivitate Wi-fi, un senzor pentru a detecta mişcările mâinii (senzor care “integrează atât un accelerometru triaxial, cât şi un giroscop triaxial pe aceeaşi placă, permiţând măsurarea acceleraţiei şi a vitezei unui obiect în mişcare”) şi o baterie reîncărcabilă, conectată la placa de dezvoltare, care asigură autonomia mănuşii. A realizat apoi partea de software şi aplicaţia în care urma să fie vizualizate datele.
După realizarea dispozitivului, a urmat etapa experimentelor. “Am putut confirma funcţionarea dispozitivului pe câteva persoane de la bunica din sat.
Aici, în Italia, mă interesează să găsesc un profesor sau un doctorand care să mă ajute pe partea de cercetare”, spune Andrei. De altfel, şi în lucrarea de master a subliniat că rezultatele experimentului, deşi sunt promiţătoare, trebuie confirmate pe un eşantion mai mare de pacienţi:
“Cu toate acestea, rezultatele obţinute în această etapă iniţială de evaluare susţin viabilitatea şi potenţialul metodei propuse de detecţie a bolii Parkinson”.
Dintre cele 12 persoane cu vârste între 28 şi 89 de ani, testate de Andrei Stoleru în timpul experimentelor (realizate sub îndrumarea unui medic neurolog), jumătate erau deja diagnosticate cu Parkinson (diagnostic dat de medic), în timp ce cealaltă jumătate nu prezentau urme de tremurat.
În cadrul unuia dintre experimente, persoanele au fost rugate să efectueze cinci exerciţii de intensitate diferită, “pentru a se putea compara rezultatele atât în amplitudine, cât şi în diversitate”. Mai exact, în timpul celor cinci exerciţii, persoanele testate au fost rugate să stea cu mâna întinsă pe masă, în repaus să stea cu un pix în mână fără să scrie nimic; să stea cu mâna întinsă deasupra mesei la 10 cm; să stea cu un măr în mână şi să stea cu o cană plină cu apă în mână.
Mănuşa a colectat date despre mişcările mâinilor pacienţilor testaţi. În urma analizării datelor, IT-istul a concluzionat că “soluţia propusă de detecţie a tremuratului asociat cu boala Parkinson a avut o rată de acurateţe de 100% în comparaţie cu diagnosticul dat de medic şi adiţional a reușit să identifice semne timpurii de tremurat asociat cu boala Parkinson la 3 pacienţi din grupul ţintă”.
Citește mai multe pe Ziarul de Iași.
