În urmă cu un an, pe 26 septembrie 2017, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, ţinea renumitul său discurs de la Sorbona, în care îşi prezenta ambiţiosul proiect privind viitorul Uniunii Europene. Berlinul a tratat discursul preşedintelui din ţara vecină ca pe un caiet de sarcini în căutarea răspunsurilor la problemele Europei. Entuziasmul lui Macron i-a împărţit în două tabere pe conservatorii germani. Pe de o parte cei care se simt încurajaţi să devină parte din succesul preşedintelui Macron, iar pe de alta cei care suspectează că în spatele bugetului zonei euro, al asigurărilor comune privind garantarea depozitelor şi al extinderii Mecanismului European de Stabilitate s-ar ascunde o tentativă de redistribuire a taxelor colectate de la contribuabilul german, în favoarea ţărilor cu deficit bugetar mare.
Cancelara liniei politice europene
Prin alegerea în fruntea de şef al grupului parlamentar CDU/CSU a lui Ralph Brinkhaus, Angela Merkel nu numai că a încasat o lovitură din partea propriului său partid, ci va trebui şi să strângă şurubul în politica europeană. Brinkaus nu este un adversar al Uniunii, dar este 100% în favoarea a ceea ce preşedintele Macron a numit "fetişul german": un buget echilibrat, de preferinţă în întreaga Europă. Faptul că europenii nu vor ajunge niciodată la un consens în această privinţă îl deranjează prea puţin pe specialistul în finanţe Ralph Brinkhaus. Într-un anumit fel, el întruchipează ceea ce mulţi parteneri europeni consideră a fi trufia de dascăl în ale politicii europene a Berlinului. În tabăra parlamentară a conservatorilor, Brinkhaus trece drept un semn al reînnoirii.
Citește comentariul integral al lui Michaela Küfner pe portalul DW
