Ca majoritatea locurilor din Munții Bucegi și în jurul Peșterii Ialomița s-au țesut legende și mistere despre puterile magice care se desfășoară aici. Peștera ar ascunde un izvor cu apă vie al dacilor.
Peştera Ialomiţei supranumită Peştera Regilor, cunoscută şi sub numele de Peştera Schitul Ialomiţei, este situată în localitatea Moroieni, judeţul Dâmboviţa, între Cabana Padina şi Hotelul Peştera, pe versantul drept al Cheilor Ialomiţei, la o altitudine de 1.660 de metri.
Misterul peșterii din România unde s-ar găsi izvorul cu apă vie al dacilor
Aceasta a fost săpată de pârâul Horoaba, afluent pe dreapta al râului Ialomiţa, în calcarele jurasic-superioare din culmea sud-estică a muntelui Bătrâna şi rămâne unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Munţii Bucegi şi chiar din ţară.
Peştera atrage încă din cele mai vechi timpuri.
Prima menţiune a fost făcută de I. Kleinlauf în anul 1793, într-o lucrare despre peşterile din Transilvania.
Citește și: Misterul peșterii de sare din România care e unică în Europa. Aici ar fi și un lac fără fund
La 1897 era considerată cea mai mare cavitate subterană din Principatele Române, iar în 1953 a fost realizat primul plan în detaliu de către o echipă condusă de Mihai Şerban şi Iosif Viehman şi publicat (1974) în Buletinul Clubului de Speologie "Emil Racoviţă''.
Prezentând atât galerii, cât şi săli, Peştera Ialomiţei are o desfăşurare mixtă pe un singur nivel, cu o lungime de aproximativ 480 metri, dintre care 400 metri sunt accesibili turiştilor, până în punctul numit „Altar” urmând în amonte o porţiune de încă 80 metri, cu galerii şi săli.
Pot fi admirate sălile Mihnea Vodă, Decebal, Sf. Maria, La Răspântie, La Altar, Grota ascunsă şi Grota Urşilor, unde au fost găsite schelete ale ursului de peşteră.
Izvorul cu apă vie al dacilor
De asemenea, aici curge pârâul Peşterii denumit „Izvorul de apă vie” despre care se spune că ar fi apa sfântă a dacilor, fără bacterii sau nitraţi.
Se presupune că izvorul subteran ar trece peste zăcăminte masive de argint ducând apa la puritate maximă, în timp ce oamenii de ştiinţă susţin că puritatea se datorează unor anomalii geo-magnetice.
Tot aici se găseşte un bolovan despre care legenda spune că a fost dăruit oamenilor de Zamolxe şi dacă îl atingi ţi se îndeplineşte orice dorinţă.
Citește și: Enigma comorii unui rege dac, ascunsă în „Cetatea Soarelui”. Cine o caută sfârșește tragic
În ce priveşte fauna, s-au găsit reprezentanţi din aproape toate grupele de faună ce trăiesc în peşterile din ţara noastră, de semnalat fiind prezenţa unei specii troglofile de coleoptere, Duvalius (Duvaliotes) procerus, răspândită la exterior pe munţii din jurul Braşovului.
Temperatura aerului din galerii variază între 9 şi 12 grade Celsius, iar umiditatea este de la 85 - 100%.
Este o peşteră amenajată cu trotuare şi scări de lemn, parţial electrificată, iar vizitarea se poate face în orice anotimp sub conducerea unui ghid, potrivit Agerpres.
Fecioare care dansează
Un alt mister nedeslușit al peșterii sunt fecioarele care își fac apariția pe coridoarele Ialomiței. Călugării din Mănăstire le-ar fi povestit unor credincioşi vedeniile care li s-au arătat de-a lungul anilor în interiorul grotelor.
“Într-o seară, intrând în împărăţia umbrelor din peştera îngropată sub munte, văzui cum zidurile prinseseră viaţă şi se alergau prin hăul pământului, ascunzând coridoare ce sclipeau ademenindu-mă precum fata morgana, pierzându-se apoi în oglinzi paralele ce mă ameţeau cu jocul lor de lumini şi umbre.
Citește și: Misterul tăblițelor cerate din Munții Apuseni. Ce scot la iveală și de ce unele s-au pierdut
Fecioare zănatice cu ochii sclipind de puteri magice dansau jocul ielelor înfăşurate în văluri transparente şi cu clopoţei la picioare, apoi m-au cuprins în vartejul horei lor nebune şi urcându-mă într-o trăsura cu cai de foc, m-au purtat pe deasupra munţilor, peste piscuri semeţe şi stânci singuratice, râsul lor şi cântecul fermecat răsunându-mi în urechi timp îndelungat, precum o vrajă nepământeană…”, potrivit adevărul.ro.
