Pe 8 septembrie, Biserica prăznuiește Nașterea Maicii Domnului. Această sărbătoare este cunoscută în popor sub numele de Sfânta Maria Mică, spre deosebire de Adormirea Maicii Domnului, care poartă denumirea de Sfânta Maria Mare.
Este prima sărbătoare cu cruce roșie din noul an bisericesc, care începe pe 1 septembrie.
Sfinții Părinți au rânduit ca această sărbătoare să fie prăznuită pe 8 septembrie, pentru că 8 este cifra vieții veșnice, scrie crestinortodox.ro.
Tradiții și superstiții de Sfânta Maria Mică
Nașterea Maici Domnului e cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mică, Sântămăria Mică sau Precista Mică. Marcel Lutic scrie în „Timpul Sacru” că „această sărbătoare face parte dintr-un ciclu mai amplu de sărbători, care alcătuiesc o perioadă de înnoire, de prefacere a timpului calendaristic în preajma echinocțiului de toamnă”.
Celor care încă purtau pălărie de Sântămăria Mică li se spunea: „A trecut Sântă Mărie/De-acum se spurcă câinii în pălărie”.
Tot acum se jupuia coaja ulmului și a teiului spre a o folosi la legat. Se zicea că acum gerul aduce bruma pe pământ, iar păsările călătoare pleacă în țările calde, mai scrie Marcel Lutic.
Din această zi se încep unele activități practice specifice: bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, culesul viilor, semănatul cerealelor de toamnă.
Citește și: Mitropolitul Clujului: Maica Domnului plânge pentru că au emigrat 5 milioane de români
În această zi, femeile gravide se rugau la Fecioara Maria pentru nașteri ușoare, mai scrie crestinortodox.ro.
O veche tradiţie cunoscută sub numele de „ Cozonacul Maicii Domnului” spune că în ajunul sărbătorii, persoanele bolnave trebuie să prepare un cozonac cu multe arome şi stafide și să-l rumenească în cuptor.
Apoi, bolnavul trebuie să împlinească un ritual: rupe cozonacul în două bucăţi: o parte o aruncă în curtea casei, iar cealaltă o mănâncă el.
Bolnavul trebuie să rostească un jurământ sever: „Atâta vreme cât voi trăi, nu voi mai gusta carne de capră. Pentru boală un cozonac, pentru mine vindecare şi sănătate!”. Tradiția spune că ritualul se continuă prin degustarea unui pahar de vin roşu.
Citește și: Misterul pustnicului din România căruia Maica Domnului i s-ar fi arătat de trei ori. Citea gândurile
Dintr-un vas de lut, plin cu vin, bolnavul trebuie să toarne un pahar cu vin pe pământ, iar cantitatea rămasă să o bea treptat, rostind în gând o rugăciune pentru sănătate. Tradiţia spune că suferinzii se vindecă dacă ei îşi respectă jurământul, conform ziarulunirea.ro.
Ce nu ai voie să faci în această zi?
O altă superstiţie veche românească spune cei care mănâncă gătit la foc în această zi pot atrage asupra lor boli grave.
În această zi nu se lucrează şi nu se fac treburi gospodăreşti: bărbaţii nu au voie să meşterească sau să facă treabă prin gospodărie, iar femeile nu au voie să coasă şi să spele rufe pentru a nu atrage răul asupra lor şi a familiilor lor.
Mai mult, în unele zone există credinţa că ziua de dinaintea sărbătorii şi ziua de după aduc ghinion celor care lucrează – bărbaţii se vor lovi, iar femeilor li se va arde mâncarea. În unele zone există chiar superstiţia conform căreia dacă găteşti înainte sau după Sfânta Maria Mică, ţi se varsă oala cu mâncare şi îi arde pe copii, conform rador.ro.
Citește și: Cum a rămas intactă o icoană cu Maica Domnului, după ce o mănăstire a fost mistuită de flăcări
Potrivit tradiţiei populare, în toată țara, în ziua praznicului se deschide sezonul nunţilor şi botezurilor, până în Postul Crăciunului.
De Sfânta Maria Mică există obiceiul de a împărţi cele mai alese fructe ale toamnei – prune şi struguri – celor vii, în amintirea şi pentru pomenirea sufletului celor „adormiţi”.
Cui spunem „La mulți ani” pe 8 septembrie?
2,3 milioane de români își sărbătoresc onomastica pe 8 septembrie. 11% din populația țării poartă numele Maria sau derivate ale acestuia, dintre care aproape 2 milioane sunt femei, conform datelor furnizate de Direcţia Generală pentru Evidenţa Populaţiei pentru tvr.ro.
1.486.913 de femei poartă numele de Maria, alte 264.991 pe cel de Mariana, 51.460 se numesc Mărioara, iar alte 50.873, Marinela. Următoarele cele mai populare nume derivate de la Maria sunt: Marina (29.757), Mioara (29.503), Marilena (24.445), Maricica (21.593), Mara (18.401), Mia (4.154), Mariţa (3.181), Măriuţa (3.019), Măriuca (1.976), Marinica (1.629), Mari (1.464), Mary (1.425), Marusia (806), Mery (172), mai scrie TVR.
Citește și: Ce să faci în ziua de Sfânta Maria Mică să îți meargă bine. Românii sărbătoresc pe 8 septembrie
În privinţa numelor masculine, 316.800 bărbați poartă numele de Marian, 72.868, Marin, iar alţi 3.085 se numesc Marinică.
Sărbătorile închinate Sfintei Fecioare Maria
Sărbătorile închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu, sunt:
8 septembrie: Nașterea Maicii Domnului
1 octombrie: Acoperământul Maicii Domnului
21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
9 decembrie: Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana
26 decembrie: Soborul Maicii Domnului
25 martie: Buna Vestire
Vinerea din Săptămâna Luminată: Izvorul Tămăduirii
2 iulie: Așezarea veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în biserica Vlaherne
15 august: Adormirea Maicii Domnului
31 august: Așezarea cinstitului brâu al Maicii Domnului în raclă
Citește și: Toate sărbătorile legate de Sfânta Maria. Românii care respectă tradițiile au noroc mereu
Naşterea Maicii Domnului
Naşterea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserică în ziua de 8 septembrie.
"Astăzi se cade să ne veselim, căci s-a născut pe pământ Maica Vieţii, Fecioara Maria, cea mai sfântă fiinţă omenească pe care a ales-o Dumnezeu mai înainte de întemeirea lumii, ca să nască pe Iisus Hristos de la Duhul Sfânt în Betleemul Iudeii", spune părintele Cleopa.
Tatăl Sfintei Fecioare Născătoare de Dumnezeu, sfântul şi dreptul Ioachim, era fiul lui Varpafir cel ce-şi trăgea obârşia sa din Natan, fiul împăratului David, iar mama ei, sfânta şi dreapta Ana, era fiica lui Natan preotul din neamul lui Aaron. Şi era Preacurata Fecioara după tată din neam împărătesc, iar după mamă din neam arhieresc.
"O, Doamne, din câte prea scumpe materii şi din ce prea cinstite neamuri s-a pregătit palatul cel însufleţit al Împăratului slavei! Şi precum în casa lui Solomon zidurile cele de piatră şi de lemn aveau mai multă cinste decât aurul cel curat cu care erau aurite; tot aşa în naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu neamurile bune, cel împărătesc şi arhieresc, s-au cinstit mai mult cu curăţia deplină a sfinţilor ei părinţi, care este mai scumpă decât tot aurul şi argintul şi mai cinstită decât pietrele cele de mult preţ. Tot lucrul pămîntesc nu este vrednic de cinstea ei, pentru că Preasfânta Fecioară s-a născut din curăţia părinţilor, care este mai presus decât tot neamul bun". (Vieţile Sfinţilor)
Sfinţii şi Drepţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana trăiau în pace în Nazaret, ajunseseră însă la o vârstă înaintată fără a avea copii. Cu toate că erau bogaţi şi iubitori de Dumnezeu, din cauza nerodirii lor, Ioachim şi Ana erau defăimaţi, fiind socotiţi nevrednici şi neplăcuţi lui Dumnezeu.
În al cincizecilea an al căsătoriei Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana, preotul de la Templu le-a refuzat în public jertfa, numindu-i "blestemaţi".
Auzind aceasta, Sfântul Ioachim s-a mâhnit şi nu s-a mai întors la casa sa. S-a dus în câmp, la păstorii pe care îi avea, şi a plâns pentru două lucruri: pentru nerodire şi pentru ocară. Dar şi-a adus aminte de strămoşul său Avraam, care la bătrâneţe a fost dăruit cu fii, şi a început să se roage Domnului şi Dumnezeului lui Israel ca să fie miluit, să i se ridice ocara dintre oameni şi să se dea rod însoţirii sale la bătrâneţe.
Sfânta Ana, aflând ce s-a întâmplat la Templu şi că a fost părăsită, cu multă durere s-a rugat la Dumnezeu, promiţându-I că, de va naşte fiu sau fiică, îi va închina Lui pruncul cu toată inima.
Aflaţi în durere, cei doi părinţi au primit veste prin arhanghelul Gavriil că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea şi că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa, iar pruncul se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi că va fi un "vas ales lui Dumnezeu". (Luca 1, 4-23)
Fecioara care L-a născut pe Mântuitorul Hristos, Maica Domnului, Împărăteasa tuturor sfinţilor, mijlocitoarea către Dumnezeu a tuturor oamenilor, sprijinitoarea celor păcătoşi, cea pe care Biserica o numeşte mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, a fost concepută şi născută în chip firesc şi a intrat în lume purtând, asemenea tuturor celorlalţi oameni, povara păcatului strămoşesc.
Prin virtuţile şi sfinţenia vieţii ei, a biruit însă orice ispită, orice păcat, agonisind har şi rămânând fără pată, "fără prihană", "preacurată". Ca urmare a acestei biruinţe, Dumnezeu a ales-o şi s-a adresat ei pentru ca Mântuitorul lumii, Fiul lui Dumnezeu, să se poată întrupa din ea.
Maria (care înseamnă împărăteasă), cea ce avea să fie Împărăteasa îngerilor şi Doamna întregii lumi, la împlinirea vârstei de trei ani, a fost adusă de Sfinţii şi Drepţii dumnezeieştii Părinţi Ioachim şi Ana la templu, unde avea să rămână până la vârsta de 15 ani, scrie Agerpres, citând sursele vol. "Vieţile Sfinţilor"; "Predici la praznice împărăteşti şi la sfinţii de peste an", Arhimandrit Ilie Cleopa, 1996).