Termenul a devenit atât de comun, încât și pensiile de serviciu sunt asimilate celor speciale, criteriul fiind mărimea lor
Categoria pensiilor „speciale” rămâne unul dintre subiectele delicate, mai mereu în atenția opiniei publice din România în ultima vreme. Încet, încet, „specialele” au inclus și pensiile de serviciu – deși acestea au fost de fapt primele, cele care au existat și înainte de 1990.
„Specială” a rămas în cele din urmă referirea la cuantum – mult mai mare decât pensia medie obținută prin contributivitate după un stagiu de 35 de ani. Potrivit ultimelor raportări statistice, aceasta din urmă a fost în trimestrul II al anului 1774 de lei net la nivel național, 1691 de lei în județul Iași.
Sentimentul de inechitate socială nu a apărut odată cu adoptarea de către parlamentari a statutului lor, în 2006, lege prin care își acordau pensii, ci majorarea susținută a acestui venit lunar, care depășește în prezent 4000 de lei net pentru un mandat. Numărul maxim de mandate luate în calcul pentru stabilirea indemnizațiilor pentru limită de vârstă – cum se numește acest venit pe care și l-au aprobat aleșii – este 3.
Înaintea ultimelor alegeri, modul de calcul al pensiilor speciale a fost subiect de campanie. Unul dintre actorii care strigau cel mai tare a dat și un termen de rezolvare a lor – 30 de zile. Așa cum era de așteptat, după alegeri entuziasmul a dispărut brusc. Totuși, de ochii lumii, a fost adoptată o lege despre care s-a știut din start că nu va trece de o instituție alcătuită tot din actuali și/sau viitori beneficiari ai unui asemenea venit, Curtea Constituțională.
De atunci, din 2021, discuțiile pe tema ținerii în frâu a creșterii pensiilor speciale – extinse dincolo de categoria parlamentarilor – nu a contenit: de la anulare totală, ceea ce constituționalii au arătat că nu vor permite, până la impozitarea lor, dar și aici până la un anumit nivel. CCR a arătat într-o decizie mai veche de respingere că 50 la sută impozit înseamnă confiscare a veniturilor.
Citește mai multe pe ziaruldeiași.ro.
