În unele cazuri ei au făcut publice numele celor infectați cu coronavirus – sau numai suspectați a fi infectați. E aproape ca și cum libertățile câștigate în decurs de 30 de ani – libertate față de o viață publică militarizată, libertatea de a călători și demascarea inamicilor poporului – pot fi cumva pornite și oprite ca la simpla apăsare a unui buton, scrie publicația Emerging Europe, citată de Rador.
În democrațiile funcționale poate că așa ceva e posibil: vom afla când va veni timpul. În democrațiile cu mai puțin succes s-ar putea foarte bine ca libertățile cedate astăzi de bunăvoie, aproape cu voioșie, să fie pierdute pentru un timp destul de îndelungat.
În Moldova, unde soldați înarmați până în dinți patrulează acum pe străzile orașelor și comunelor, crainicilor de televiziune li s-a pus în vedere să se abțină de la a-și exprima opiniile dacă ele nu se circumscriu narațiunii oficiale privitoare la virus.
În Azerbaidjan, una dintre primele măsuri ale guvernului drept răspuns la epidemia de coronavirus a constat într-un raid la birourile mișcării de opoziție D18.
Pe 8 martie jurnalistul azer Tezekhan Mirelemli a început să transmită în direct din birourile D18 în timp ce polițiștii dispuneau închiderea sediului, afirmând că activiștii nu se pot „întâlni în masă” pentru că pot răspândi virusul. În acel moment se aflau în sediu doar patru oameni.
În Ungaria premierul Viktor Orbán pare că se folosește de sosirea virusului ca de o ocazie excelentă de a-și duce mai departe proiectul de subminare a mecanismelor de verificare și echilibru cărora le este supusă puterea sa.
Un proiect de lege aflat acum în parlamentul ungar i-ar permite guvernului Orbán să cârmuiască prin decrete în virtutea unei stări de urgență întinse pe o perioadă indefinită, fără controlul parlamentului.
Ar introduce de asemenea pedepse cu închisoarea de până la cinci ani pentru oricine ar fi găsit vinovat de răspândire de informații false care provoacă panică publicului sau care pot obstrucționa lupta cu pandemia, și de până la opt ani pentru încălcarea regulilor de carantină și izolare.
În România vecină, apariția armatei pe străzile capitalei București pe 25 martie a fost aplaudată de cei mai mulți locuitori ai orașului.
