Newsweek România a mai scris, în anul care a trecut, despre modul în care liderii PSD s-au folosit de stat pentru a majora beneficiile clientelei: subvențiile pentru partide au explodat, fosta gospodărie a PCR, denumită acum RA-APPS, a devenit agenția imobiliară a noii nomenklaturi, iar posturile de vârf din administrație au fost date rudelor și apropiatelor baronilor.
„Pensii speciale mai există și în alte țări, dar sistemul nu este atât de extins și de costisitor. Și peste tot, inclusiv în Franța, publicul este indignat.
Doar în România, acest sistem de pensii este consolidat de PSD“, scria Newsweek România, în octombrie 2018. Potrivit calculelor făcute de Newsweek România, în 2017, contribuabilii români au plătit 1,5 miliarde de euro pentru pensiile speciale. În 2018, s-a ajuns la 1,8 miliarde.
În 2019, subvenția pentru aceste pensii va sări de două miliarde de euro. Legea a permis ca de pensia specială să benefi-cieze și șoferii sau femeile de serviciu din Parlament.
În afară de câteva zeci de mii de foști militari (aici fiind incluși și foștii securiști și milițieni), mai beneficiază de pensii speciale: peste 800 de foști diplomați, circa 1.400 de aviatori, peste 3.300 de magistrați, aproximativ 1.700 de pensionari din „personalul auxiliar al instanțelor judecătorești“ și peste 500 de angajați ai Curții de Conturi.
Partidul politic, cea mai bună afacere
În 2018, Newsweek România a arătat că subvenția pentru partidele parlamentare a explodat: doar PSD a primit de cinci ori mai mult decât în 2017. Inițiativa legislativă prin care subvenția către partide a crescut de la maximum 0.04% din veniturile din bugetul de stat la minimum 0.01% din PIB îi aparține deputatului PSD Mircea Drăghici, trezo-rierul acestui partid.
Modul de cheltuire a acestor bani este verificat de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Curtea de Conturi, ambele instituții fiind conduse de oameni apropiați actualei coaliții majoritare.
Șeful Curții de Conturi, Mihai Busuioc (PSD), este fost secretar general al guvernărilor pesediste de după 2017. El a absolvit în 1993 Școala de subofițeri de poliție de la Câmpina. Fostul șef al AEP, Daniel Barbu (ALDE), acum candidat la Parlamentul European, este urmărit penal de DNA pentru că, în perioada în care conducea această autoritate, nu a controlat nici măcar anual modul în care PSD cheltuia subvenția de la buget.
Pitzi.guv: Noul val al pițibugetarilor
Administrația publică din România a fost mereu ocupată de rude și de clientela politică a celor aflați la putere, dar niciodată n-au fost alocate atâtea poziții de vârf unor personaje a căror calitate unică este legătura cu liderii PSD.
Revista noastră a arătat că, pentru a-și fideliza baronii, Liviu Dragnea le-a permis să-și aducă la București, la conducerea unor instituții sau companii de stat, apropiatele sau apropiații. Cele mai scandaloase numiri: Adriana Cotel, un personaj obscur numit în fruntea CNAS, unde gestionează un buget de circa 35 de miliarde de lei, și Mihaela Triculescu, ajunsă la conducerea ANAF.
Ambele numiri ar fi fost intermediate, politic, de Darius Vâlcov. Mai puțin cunoscute sunt numirile în conducerile companiilor de stat. Newsweek România a arătat că Niculae Bădălău a plasat în consiliul de administrație al Romarm o fostă asistentă medicală, care însă conducea organizația de femei din Giurgiu.
Spitalul Universitar de Urgență este condus de Adriana Nica, iubita fostului primar și șef al acestui spital,
Sorin Oprescu.
Citește bilanțul primul an de Newsweek România
Newsweek România. Primul an - Anchetele care au schimbat viața publică
Newsweek România. Primul an - Judecătorii condamnați de completul academic
Newsweek România. Primul an - Guvernul studiilor „după ureche“
Newsweek România. Primul an - România, un dezastru social
Newsweek România. Primul an. „Revoluția“ și „Mineriada“, trei decenii de diversiune și de nedreptate
Newsweek România. Primul an - Stăpânii scenei globale
Newsweek România. Primul an - Excepțiile care confirmă performanțele în sport
Newsweek România. Primul an - Flashback auto. 365 de zile cu cheia în contact