Sub aparența unor dealeri de softuri inclusiv americane se ascund, de fapt, infiltrați ai Moscovei care și‑au plasat produsele chiar și în sistemul Serviciului Român de Informații sau în cel al Nuclearelectrica.
Și alte instituții strategice, ca Ministerul de Interne, de exemplu, sunt parazitate de ruși care nici măcar nu se ascund când iau contracte de milioane de euro pentru a ține vie tehnica sovietică de zbor într-un stat membru NATO, în anul de grație 2018.
Alții lucrează sub culori mai vest-europene, ca cele austriece sau ungare, când încheie parteneriate de infrastructură de sute de milioane de euro cu statul român. Ba chiar vârful de lance al diplomației de stat, Ministerul Afacerilor Externe, este controlat în străinătate de către un braț al unei companii petroliere moscovite.
În prezent, mai mult de zece ambasade ale României în lume nu au ca șef de misiune un ambasador, ci câte un funcționar diplomatic cu rang inferior. Iar din cei 80 de ambasadori trimiși pe glob, 17 au devenit diplomați prin lucrarea pilelor politice.
Externele și Armata, sabotate de interese politice
În consulate, însă, dezastrul e plenar: doi din trei consuli generali ai României în lume sunt personaje provenite din rândul prietenilor de politicieni, rude, diverse cunoștințe ale nevestelor, socrilor, amicilor. E vorba de personaje fără nicio pregătire în diplomație, ajunse la consulate din firme private, din joburi obscure asigurate anterior tot de către partid, din facultăți private fără speranță, bifate exclusiv pentru un CV rahitic care să dea impresia unei educații.
Prin opt programe de înzestrare ale Armatei, de zece miliarde de euro, primele F-16 au intrat în dotarea Forțelor Aeriene, au fost încheiate contracte pentru rachete performante, se lucrează la procedura pentru construirea a patru corvete.
În spatele tuturor acestor programe, însă, stau interese subterane: avioanele F-16 nu participă la misiuni, rachetele „Patriot“ ar fi ușor depășite, iar licitația pentru corvete este pur și simplu sabotată de puterea politică de la București.
Masonii impostori și Vlase plagiatorul
Deputatul PSD Gabriel Vlase este titularul unei teze de doctorat care abundă în exemple de plagiat grosolan.
Scuzele actualului șef al SIE: ba rectorul Academiei Naționale de Informații i-ar fi spus că lucrarea lui este în regulă, fiind verificată în contextul acuzelor repetate de plagiat la adresa altor lucrări, ba or fi greşit cei de la editura care i-a publicat doctoratul (RAO), ba că „în 2010 nu era atâta atenţie pentru punctuleţ şi virguliţă“.
În masoneria - cu multiplele ei încrengături – constituită după 1990, apar personaje care pendulează între ridicolul butaforic, uneori grotesc, și mafiotismul tipic societăților
post-comuniste din fostul bloc sovietic. Tabloul este completat de tot felul de masonerii de provincie, mici întreprinderi private consituite de potentați locali care nu au prins loc în față în lojele mai întremate și au decis să rezolve problema pe cont propriu. După principiul țărănesc „câte bordeie, atâtea obiceie“, au apărut masoneriile județene și chiar orășenești, înregistrate ca asociații non-profit.
Dragnea Jr., cu firmele în casa parohială a BOR
Valentin Ștefan Dragnea, fiul președintelui PSD, și-a înregistrat domiciliul într-o casă parohială din centrul Bucureștiului nu doar cu voia preotului care slujește la biserica din apropiere (devenit între timp și socrul său), ci și cu a mai-marilor Bisericii.
Ca urmare, casa parohială a Bisericii Ortodoxe Române a devenit un element esențial din angrenajul de firme ale lui Ștefan Valentin Dragnea: orice se întâmplă în SRL-urile și SA-urile fiului lui Dragnea, casa parohială este menționată în Registrul Comerțului și „Monitorul oficial“.
Valentin Ștefan Dragnea este proprietar de vilă cu etaj nu departe de București, la Voluntari. O vilă pe care a primit-o cadou de la bunicii materni, adică de la părinții mamei, un plocon de cam 300.000 de euro.
Cumătrul Stănescu, stăpânul ANSVSA
Sorin Paul Stănescu, nașul de căsătorie al fiului lui Liviu Dragnea, și Geronimo Brănescu, directorul Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), și-au construit în comun un pâlc de vile.
După dezvăluirile Newsweek România, Stănescu ne-a amenințat cu plângeri penale invocând, în mod aberant, o conspirație care ar fi menită să-i distrugă afacerile.
Cumătrul șefului PSD a apelat nu doar la o casă românească de avocatură (Mușat & Asociații), ci și la una londoneză (Taylor Wessing LLP), care a notificat și ediția americană, res-pectiv pe cea britanică, a Newsweek.Sorin Paul Stănescu are legături mult mai profunde în PSD. Și mai vechi, încă de pe vremea când actualii lideri social-democrați erau funcționari fără vizibilitate. Unul dintre acești actuali politicieni este Șerban Nicolae, acum om de încredere al actualului șef al PSD.
Cumătrul lui Dragnea are mai mulți specialiști pe funcții cheie în ANSVSA.
Afaceristul Sorin Paul Stănescu și-a dezvoltat un imperiu în domeniul veterinar după ce a preluat de la stat
Institutul Pasteur și compania Farmavet. Printre clienții companiei se află Direcțiile Sanitar Veterinare din subordinea ANSVSA, cărora Stănescu le-a vândut dezinfectanți pentru a combate pesta porcină africană.
Subvenții pentru lux și imagine la PSD
O parte din subvențiile pentru PSD s-au dus în bolizi de lux precum Mercedes V Class, Mercedes GLE Coupe 350 D și Mercedes GLK 250, folosiți în interesul deputatului Mircea Drăghici și al soției acestuia, Georgiana.
În cinci luni din 2018, 380.000 de euro au plecat din subvenția primită de PSD în contul unei persoane fizice, echivalentul a 20 de luni de chirie pentru o vilă în Pipera.
Pentru a-și încasa „onorariile“ cât mai discret, propagandiștii media foloseau o schemă financiară simplă: PSD plătea, în baza unor contracte, două firme deținute de consultanții de casă ai lui Dragnea, iar acestea virau banii către firmele „jurnaliștilor“ și „analiștilor“ (precum Doru Bușcu sau Bogdan Chirieac). Unii dintre jurnaliști, însă, luau bani direct de la social-democrați.
Dezvăluirile Newsweek România au dus la deschiderea unui dosar la DNA.
Dăncilă, bolidul de la „Doi și-un sfert“ și aurul
Unul dintre consultanții firmei Deva Gold, Bogdan Găbuneanu, a fost angajat prin detașare tocmai la Secretariatul General al Guvernului. Acolo s-a ocupat de noua a lege a minelor - un conflict de interese evident. Cea mai controversată modificare prevede exproprierea proprietarilor pentru realizarea proiectelor miniere de „interes public național“. Printre beneficiarii legii: Roșia Montană Gold Corporation sau Deva Gold. Premierul României este plimbată într-o mașină de peste 100.000 de euro pe care nu a plătit-o Guvernul, dar este cumpărată tot din bani publici. Însă pe ocolite, prin „Doi și-un sfert“.
Ministerul de Interne a confirmat pentru Newsweek România că a plătit bolidul și l-a transmis în folosință, cu titlu gratuit, Guvernului.
Citește bilanțul primul an de Newsweek România
Newsweek România. Primul an - Anchetele care au schimbat viața publică
Newsweek România. Primul an - PSD își respectă promisiunile: crește pensiile! Doar pe cele speciale
Newsweek România. Primul an - Judecătorii condamnați de completul academic
Newsweek România. Primul an - Guvernul studiilor „după ureche“
Newsweek România. Primul an - România, un dezastru social
Newsweek România. Primul an. „Revoluția“ și „Mineriada“, trei decenii de diversiune și de nedreptate
Newsweek România. Primul an - Stăpânii scenei globale
Newsweek România. Primul an - Excepțiile care confirmă performanțele în sport
Newsweek România. Primul an - Flashback auto. 365 de zile cu cheia în contact