Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, în debutul şedinţei de guvern, că urmează să fie adoptat un proiect de lege în baza căruia şase noi substanţe vor fi introduse pe lista drogurilor de mare risc.
Şase noi substanţe, introduse pe lista drogurilor de mare risc în România. Care sunt acestea?
"Azi luăm o decizie foarte importantă în lupta împotriva traficului de droguri. E o măsură ce se adaugă celor două legi esenţiale: legea Anastasia, care îi trimite la închisoare pe cei care conduc drogaţi şi fac accidente mortale; plus legea 2 Mai, trimisă la promulgare zilele trecute, ce prevede că traficanţii de droguri nu mai pot primi pedepse cu suspendare.
Acum introducem pe lista drogurilor de mare risc şase noi substanţe, sunt aşa numitele droguri sintetice, extrem de periculoase", a spus Ciolacu.
Citește și: „Legea 2 Mai”, adoptată. Traficanții de droguri nu mai scapă „doar” cu suspendare. Pedepse uriașe
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că proiectul prevede întărirea cadrului normativ consacrat combaterii traficului şi consumului de droguri. Este vorba despre drogurile de mare risc: 2-methyl-AP-237, etazene, etonitazepyne, protonitazene, ADB-BUTINACA, alpha-PiHP.
"Vor fi introduse într-o anexă la legea 143 din 2000 privind substanţele care constituie droguri şi precursori de droguri, fiind în acest moment controlate legal. Cea de-a şaptea substanţă, intitulată 3-methylmethcathinone, este deja inclusă în control legislativ, începând cu anul 2023, prin legea 77.
În acest fel aliniem legislaţia noastră unei rezoluţii a Comisiei Naţiunilor Unite privind Stupefiantele, care a fost luată anul trecut în 13-17 martie, la Viena, la cea de-a 66-a sesiune a acestei comisii.
Citește și: Două persoane au murit după ce au mâncat brânză făcută din lapte natural. Ce au arătat analizele
Închidem cercul substanţelor de mare risc, care pot să provoace daune foarte grave consumatorilor.
Măsura se încadrează într-un complex mai mare de acţiuni, pe care l-am pus în mişcare la Ministerul Afacerilor Interne, nu numai sub aspect de întărire a cadrului normativ, ci şi sub aspect operativ, prin acţiuni concrete desfăşurate de Poliţia Română, prin structuri specializate", a declarat Cătălin Predoiu.