Corbu a efectuat în luna decembrie 2019 verificări în legătură modul în care procurorii au acces la sistemele tehnice ale Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor (CNIC) din cadrul SRI, pentru a vedea cum sunt puse în executare mandatele de interceptare, conform Codului de procedură penală.
Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor are rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul siguranţei naţionale în cadrul relaţiei cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului. Regulile de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în timpul procesului penal au fost reglementate prin OUG 6/2016, după ce Curtea Constituţională a stabilit că SRI nu mai poate efectua interceptări în dosarele penale.
După decizia Curţii Constituţionale din 2016, Parchetul General, DNA şi DIICOT şi-au constituit propriile structuri de interceptare a comunicaţiilor, structuri care sunt separate de cele de la Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor. Sistemul administrat de CNIC asigură accesul simultan, autonom şi independent a patru autorităţi de interceptare, trei fiind administrate şi utilizate de autorităţile judiciare - PG, DNA şi SRI, şi cea de-a patra de către SRI.
Şefa ICCJ spune că punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere dispuse în procesul penal se realizează de fiecare autoritate judiciară în mod autonom, exclusiv prin personal propriu, direct, nemijlocit şi independent, prin intermediul echipamentelor tehnice terminale pe care le deţin şi le utilizează în sediile proprii, iar organele judiciare nu desfăşoară niciun fel de activitate specifică procedurii de punere în aplicare a măsurilor de interceptare a comunicaţiilor la sediul CNIC, potrivit AGERPES.
De asemenea, comunicaţiile sunt interceptate în condiţiile şi limitele cuprinse în actul de autorizare, astfel cum acestea au fost introduse în aplicaţiile informatice de către autoritatea judiciară, căreia îi revine competenţa exclusivă de punere în aplicare a măsurilor de supraveghere. Datele se stochează pe serverul general în formă criptată, pentru o perioadă limitată de timp, sunt expediate, în sistem complet automatizat, organului judiciar beneficiar, apoi sunt distruse automat.
Tehnic nu există posibilitatea înregistrării peste durata mandatului emis de judecător, pentru că sistemul se închide automat la împlinirea termenului limită dispuse prin actul de autorizare. În ipoteza în care a existat o eroare la introducerea datelor în reţea, există un sistem automat de corectare a datelor, conform mandatului emis.
Sistemul informatic este conceput de aşa natură încât să asigure ştergerea automată şi ireversibilă a interceptărilor, ce sunt transmise în format criptat pe echipamentele proprii ale autorităţilor judiciare beneficiare.
