O dată cu limitarea circulației, impusă de starea de urgență și apoi de starea de alertă, doctorii de la spitalele de urgență au constatat o scădere a numărului de accidente rutiere, a agresiunilor fizice și a traumelor dobândite prin cădere.
În schimb, s-au confruntat cu o creștere alarmantă a violenței domestice.
„Am analizat etiologia politraumatismelor dintr-o perioadă de 3 luni care s-au suprapus peste pandemie și am comparat-o cu perioadele similare din ultimii 3 ani. Am constatat o creștere de aproximativ 4 ori a incidenței agresiunii fizice prin violență domestică”, arată medicii în studiul „Politraumatisme în timpul pandemiei de COVID-19: o creștere a violenței domestice”.
Doctorii de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și de la patru spitale din București au analizat toți pacienții cu politraumatism care s-au prezentat la unitatea de urgențe și care au fost internați între 16 martie și 15 iunie 2020.
„Am comparat rezultatele cu cele din perioadele similare din ultimii 3 ani (16 martie - 15 iunie 2017, 16 martie -15 iunie 2018 și respectiv 16 martie -15 iunie 2019).
În perioada 15 martie-15 iunie 2020, au existat 168 de pacienți internați în clinica noastră pentru politraumatisme”, arată studiul.
Majoritatea pacieților au fost bărbați. Vârsta medie a celor internați a fost de 43,2 ani (extremele 18, respectiv 78 de ani.
„Putem vedea că numărul global de pacienți cu politraumatism internat în secția chirurgicală a fost mai mic într-o perioadă de pandemie de trei luni, comparativ cu o perioadă similară din trei ani anteriori.
Victimele violenței domestice în timpul pandemiei au fost toate femei, cu vârste cuprinse între 31 și 74 de ani (vârsta medie 48,2).
„Leziunile nu au fost, în majoritatea cazurilor, severe. Din 38 de cazuri, în 27 pacienții au necesitat doar supraveghere medicală (79,4%). Spectrul de leziuni întâlnite a constat în contuzii, hematoame, fracturi de coaste, traume craniocerebrale cu leziuni viscerocraniene și leziuni mono / bioculare, fracturi de claviculă, luxații articulare, două cazuri de hemo / pneumotorax care necesitau drenaj, hemoperitoneu prin rupturi splenice (3 cazuri) și lacerații hepatice de gradul 1-2 (2 cazuri) care au necesitat intervenții chirurgicale”, menționează doctorii de la cele patru spitale bucureștene.
Studiul mai arată că, în ceea ce privește cazurile de violență domestică, acestea au fost de 4,85, 4,25 și respectiv 3,77 ori (în medie 4,3) mai numeroase decât în perioada nepandemică.
„Dacă facem o comparație între numărul de cazuri cu numărul total de traume, obținem diferențe și mai mari în procentele în care violența domestică a constituit etiologia politraumatismelor în pandemia Covid-19: 20,23% față de 4,09% (2017), 4,47% (2018) și 4,86% (2019).”
Practic, violența în casă asupra femeilor a crescut de cinci ori de când a început pandemia.
România nu este un caz unic din acest punct de vedere. Unele studii efectuate în China și Marea Britanie au arătat că depresia și anxietatea din cauza focarului COVID-19 sunt în creștere.
Pandemia a condus la numeroase cazuri de depresie și anxietate, precum și la agravarea bolilor mentale preexistente. Carantina, izolarea și petrecerea a multe ore în compania acelorași persoane (chiar și a membrilor familiei) au dus, în unele cazuri, la exacerbarea agresivității și la creșterea violenței.
Stresul, pierderea veniturilor și izolarea, toate pot exacerba riscul violenței la domiciliu în timpul pandemiilor, notează medicii.
Studiul a fost efectuat de doctori de la Spitalul de Urgență „Sf. Pantelimon”, Spitalul de Urgență Floreasca, Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu" și Spitalul „Bagdasar - Arseni".
